Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Comisia Europeană (CE) solicită Guvernului să adopte măsuri suplimentare pentru a compensa impactul bugetar al noii legi a salarizării, în condițiile în care costurile proiectului ar putea depăși scenariul de 8 miliarde de lei luat inițial în calcul. Bruxelles-ul estimează că impactul ar putea ajunge la aproximativ 12 miliarde de lei, iar diferența de 4 miliarde de lei ar urma să fie acoperită prin măsuri compensatorii.
Legea salarizării vine cu o notă de plată. Comisia Europeană cere măsuri pentru diferența de 4 miliarde de lei
Printre variantele analizate de Comisia Europeană se află și extinderea contribuției CASS asupra pensiilor. În prezent, contribuția pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei are un termen de aplicare care expiră la 31 decembrie 2027.
Experții de la Bruxelles consideră că măsurile care ar urma să compenseze diferența dintre impactul inițial estimat și costul total al noii legi trebuie adoptate în același timp cu proiectul de salarizare sau, de preferat, înainte ca acesta să intre în vigoare.
Comisia Europeană a identificat și o diferență de aproximativ 1 miliard de lei în ceea ce privește estimarea costurilor pentru salariile din domeniul sănătății, arată Cotidianul.ro.
Comisia Europeană susține că „există o discrepanţă între fişierul de calcul al impactului financiar şi textul proiectului de lege” în cazul salariilor din sănătate. Această diferență contribuie la incertitudinea privind impactul financiar final al actului normativ.
Ursula von der Leyen / sursa foto: captură video
Comisia Europeană propune extinderea CASS pentru pensii
Una dintre măsurile pe care experții de la Bruxelles le consideră posibile pentru compensarea cheltuielilor suplimentare este extinderea contribuției CASS asupra pensiilor.
În prezent, contribuția de asigurări sociale de sănătate se aplică pensiilor care depășesc 3.000 de lei, însă măsura este valabilă până la 31 decembrie 2027. O eventuală prelungire sau extindere a acesteia ar putea aduce venituri suplimentare la buget și ar contribui la acoperirea costurilor asociate noii legi a salarizării.
Comisia Europeană mai solicită și un „calendar clar” pentru plata arieratelor datorate magistraților, considerând că și aceste obligații trebuie luate în calcul în evaluarea situației bugetare.
Ministrul Muncii susține că valoarea de referință a fost redusă preventiv
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că valoarea de referință din ultima variantă a legii salarizării a fost redusă la solicitarea Ministerului Finanțelor. Scopul ar fi fost crearea unei rezerve bugetare care să ofere autorităților o marjă de siguranță în cazul în care costurile efective vor fi mai mari decât estimările inițiale.
„Valoarea de referinţă a fost redusă la cererea Ministerului de Finanţe ca să creeze un buffer, adică o zonă de tampon, de protecţie, astfel încât să ne asigurăm că, pentru valoarea pe care o va avea Standard & Poor’s în luna februarie, atunci când vedem cât costă cu adevărat lucrurile în plată, să nu avem vreo surpriză care să ne ducă la downgrade de rating de ţară. Şi atunci, practic, începem cu valoarea de referinţă de 4.000, iar la rectificare trecem la 4.100, care era valoarea iniţială”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Potrivit ministrului, abordarea urmărește să evite o situație în care cheltuielile reale cu salariile să depășească estimările și să creeze presiuni suplimentare asupra finanțelor publice.
Guvernul vrea să păstreze o rezervă pentru cheltuielile salariale
Dragoș Pîslaru a susținut că recomandarea a fost ca proiectul să pornească de la o estimare prudentă, astfel încât autoritățile să aibă posibilitatea de a ajusta ulterior valoarea de referință, dacă situația bugetară va permite acest lucru.
„Recomandarea este să încerci să te duci un pic sub 12 miliarde, pentru că s-ar putea ca în plată, când începi să plăteşti salariile, să ajungi la mai mult. Şi atunci, evident, agenţiile de rating şi toată lumea, investitorii care se uită la România, ar aprecia să vadă că există această rezervă. Până la urmă, dacă te duci pe linie şi ai şi hotărârile judecătoreşti şi toate celelalte, te poţi trezi că treci peste”, a explicat el.
Ministrul a respins și informațiile potrivit cărora noua lege ar urma să ducă la scăderea veniturilor unor angajați.
„Sunt basme. Am făcut calculele pe toate părţile, nu scade niciun venit. Există un mecanism de protecţie a veniturilor”, a menționat el.
Legea salarizării trebuie corelată cu măsurile bugetare
Discuțiile privind noua lege a salarizării se desfășoară astfel în paralel cu negocierile privind impactul acesteia asupra bugetului de stat. Comisia Europeană pune accent pe adoptarea unor măsuri care să acopere eventualele costuri suplimentare, în timp ce autoritățile de la București încearcă să păstreze o marjă de siguranță pentru eventualele diferențe dintre estimări și cheltuielile efective.
În acest context, forma finală a legii salarizării și măsurile prin care Guvernul va acoperi costurile suplimentare reprezintă elemente importante atât pentru bugetul de stat, cât și pentru evaluarea financiară a României.
Recomandările noastre
