Bolojan vrea indexarea pensiilor și salariilor, dar cere restructurări la stat. Ce instituții ar putea dispărea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ilie Bolojan susține că pensiile și salariile ar trebui indexate în 2027, după ce inflația a redus puterea de cumpărare a populației. Premierul demis afirmă că majorările trebuie susținute prin reducerea cheltuielilor publice, restructurarea instituțiilor și diminuarea numărului de angajați la stat, fără introducerea unor noi taxe.

Planul lui Bolojan pentru 2027, după căderea Guvernului: ce se întâmplă cu pensiile, salariile și bugetarii

Întrebat dacă viitorul Guvern va putea majora pensiile și salariile în 2027, Ilie Bolojan a afirmat că menținerea actualelor restricții va deveni dificilă. Premierul interimar consideră că veniturile ar trebui ajustate pentru a compensa pierderile provocate de inflație, însă nu a avansat un procent pentru eventualele majorări.

„Va fi dificil, dacă nu are o lege a salarizării unitare, să mai țină plafonate atât pensiile, cât și salariile. Pentru că, din punctul meu de vedere, pensiile și salariile ar trebui indexate. Cu ce procent, mi-e greu să vă spun”, a declarat Bolojan.

Liderul PNL susține că o eventuală creștere a veniturilor trebuie să fie însoțită de măsuri care să reducă presiunea asupra bugetului de stat. În opinia sa, viitorul Executiv va trebui să identifice economii înainte de a putea aloca fonduri suplimentare pentru indexare.

„Trebuie să discutăm din nou foarte deschis. Ca să ai spațiu de indexare, deci de creștere, trebuie să lucrezi la bază”, a explicat acesta.

Ilie Bolojan. Sursă foto: Inquam Photos / George Călin

Bolojan vrea creșterea vârstei de pensionare pentru anumite categorii

Premierul interimar a readus în discuție și pensionările la vârste mult mai mici decât cea standard, în special în cazul persoanelor care se retrag din activitate la 48-50 de ani. Bolojan consideră că actualul sistem nu mai poate susține aceste situații și susține că vârsta de pensionare ar trebui majorată pentru categoriile vizate.

„La pensionari nu este cazul, pentru că vom avea același număr de pensionari. Dar, așa cum v-am spus, acolo unde avem pensionari la 48-50 de ani, nu ne mai putem permite acest lucru. Trebuie să creștem vârsta de pensionare în aceste zone”, a declarat premierul interimar.

Acesta consideră că modificările ar putea contribui la reducerea presiunii asupra sistemului public de pensii, în condițiile în care Guvernul va trebui să asigure resurse pentru indexarea veniturilor.

Bugetarii ar putea fi mai puțini, dar ar putea primi salarii mai mari

În ceea ce privește administrația publică, Ilie Bolojan susține că instituțiile cu personal supradimensionat trebuie restructurate. Premierul interimar propune reducerea numărului de angajați acolo unde activitatea poate fi desfășurată de mai puține persoane, iar economiile obținute ar putea fi folosite pentru creșterea salariilor celor care rămân în sistem.

„În ceea ce privește salarizarea în sectorul public, am mai spus: decât să ai trei angajați într-o anumită zonă, care sunt plătiți mediu, dar din care doar doi lucrează sau doi ar fi suficienți să rezolve acele probleme, mai bine reduci personalul, le mărești la cei care rămân în sectorul public anvelopa de salarii, ca să fie mulțumiți, să aibă salarii mai bune. Iar celălalt se duce în sectorul privat”, a declarat Bolojan.

Liderul liberal consideră că reducerea personalului ar trebui să vizeze în special instituțiile centrale în care există mai mulți angajați decât este necesar pentru desfășurarea activității. Acesta susține că reforma administrației trebuie să includă și desființarea unor structuri care nu își mai justifică existența.

„Cea mai mare eroare este să constați că ai zone în care ai personal supradimensionat și să nu faci reformă administrativă, să nu reduci personalul din instituțiile centrale unde se poate reduce sau, pur și simplu, să desființezi instituții acolo unde este cazul, pentru că nu își justifică activitatea”, a afirmat acesta.

Bolojan cere reducerea cheltuielilor statului, nu introducerea unor noi taxe

Premierul interimar consideră că viitorul Guvern trebuie să renunțe la noi majorări fiscale și să se concentreze pe diminuarea cheltuielilor publice. Bolojan susține că măsurile fiscale adoptate până acum au fost necesare pentru reducerea deficitului bugetar, însă următoarea etapă a consolidării trebuie să vizeze în principal aparatul de stat.

„Orice echilibrare a deficitelor trebuie făcută anul viitor pe scăderea cheltuielilor statului, nu pe noi taxe. N-am avut ce să facem prima dată, a trebuit să reașezăm taxele, dar nu avem nicio scuză să nu reducem cheltuielile”, a declarat Bolojan.

Liderul PNL a amintit că fostul său Cabinet a adoptat o lege privind reforma administrației, însă aplicarea acesteia nu a mai fost posibilă după înlăturarea Guvernului.

„Am dat o lege care înseamnă reforme în administrație, dar pe care n-am mai apucat să o facem, pentru că Guvernul a fost demolat”, a spus Bolojan.

Acesta consideră că reducerea cheltuielilor publice ar putea crea condițiile necesare pentru indexarea pensiilor și salariilor, fără ca statul să fie nevoit să introducă noi impozite sau taxe.

Bolojan consideră că 2027 ar trebui să fie anul relansării economice

Ilie Bolojan susține că anul 2027 ar trebui să marcheze o schimbare față de perioada măsurilor de austeritate și a restricțiilor bugetare. Premierul interimar consideră că limitarea acestor măsuri și reducerea inflației ar putea crea premisele relansării economice.

„Este un an în care măsurile care au fost luate până acum, cele de restricții bugetare, ar trebui limitate. Și ar fi un an în care să începem relansarea. Pentru că inflația ar trebui să scadă”, a declarat premierul interimar.

Totuși, Bolojan avertizează că perspectivele economice ale României depind și de evoluțiile internaționale. Printre factorii care ar putea influența economia românească se numără conflictele militare, perturbarea fluxurilor de petrol și produse petroliere, creșterea prețului motorinei, efectele secetei asupra sectorului energetic și costurile mai mari de finanțare.

„Toate aceste lucruri ne impactează și pe noi și nu e o perspectivă neapărat de previziune pozitivă, certă, globală anul viitor”, a spus Bolojan.

Economia României depinde de evoluția Uniunii Europene

Premierul interimar a atras atenția că evoluția economiei românești este strâns legată de cea a Uniunii Europene, principala piață economică pentru România. O eventuală încetinire a economiilor europene ar putea avea efecte directe asupra țării noastre.

„Dacă lumea de care suntem legați, Uniunea Europeană, va merge bine, economia Uniunii funcționează ca o locomotivă pentru noi, ne tractează după ea. Dacă nu merge bine (…) cu siguranță asta ne va afecta și pe noi”, a explicat Bolojan.

Acesta a menționat și disputele comerciale, precum și presiunea exercitată de produsele chinezești subvenționate asupra piețelor europene, printre riscurile care ar putea influența evoluția economică.

Viitorul Guvern va trebui să decidă cum aplică reformele

Declarațiile lui Ilie Bolojan vin după ce Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins în Parlament, cu 182 de voturi favorabile, sub pragul de 233 necesare pentru învestire. Rezultatul prelungește criza politică și lasă în sarcina viitorului Executiv atât deciziile privind bugetul pentru 2027, cât și reformele administrative.

Bolojan susține că viitoarele măsuri trebuie să permită atât reducerea deficitului bugetar, cât și recuperarea unei părți din pierderea puterii de cumpărare a populației. Planul prezentat de premierul interimar presupune indexarea pensiilor și salariilor, fără noi taxe, în paralel cu reduceri de personal, restructurări și desființarea instituțiilor care nu își mai justifică activitatea.