Deputații, precum și miniștrii sunt singurii oficiali care primesc o pensie de stat, începând cu vârsta de 60 de ani, cu condiţia să nu mai fie în funcţia de deputați sau să nu mai dețină nicio altă funcție sau demnitate în stat.

Există şi o indemnizaţie care este plătită o singură dată la sfârșitul activităţii parlamentare și este scutită de impozit, spre deosebire de cele în vigoare pentru funcționarii publici și angajații din sectorul public extins, pentru care orice indemnizaţie plătită la sfârşitul încetării activităţii este supusă impozitării începând cu data de 1/1/2013, conform cerinţelor troicii UE-FMI-BCE. Deputaţii au votat însă atunci ca ei să fie scutiţi de la aplicarea dispoziţiilor respective.

Conform legii, pensia și indemnizaţia de parlamentar pentru un mandat, adică 60 de luni, se ridică la 1.352 de euro pe lună și, respectiv, la 75.729 de euro, în timp ce pentru un deputat care a finalizat două mandate parlamentare, adică 120 de luni, pensia se ridică la 3.306 de euro pe lună și indemnizaţia la 185.115 euro. Alocația lunară pentru serviciile de secretariat, în valoare de 1.025 de euro este destinată să acopere costurile angajării secretarilor de către deputați.

Se menționează însă că indemnizația pentru serviciile de secretariat este considerată un venit luat în calcul pentru pensie și, prin urmare, odată cu plecarea din funcţia parlamentară beneficiază de o majorare cu 513 euro pe lună a pensiei și de o creștere a indemnizaţiei cu 28.704 în cazul deputaților cu două mandate. Venit luat în calcul pentru pensie este considerată şi indemnizaţia lunară pentru participarea la şedinţe în valoare de 1.708 euro primită de deputați. Prin urmare, odată cu plecarea din funcția parlamentară, parlamentarii cu două mandate beneficiază de un spor la pensie de 973 pe lună și de o creștere a indemnizaţiei finale cu 54.481.

Potrivit unui studiu publicat de Parlamentul cipriot (pe baza datelor din 2015): În România, primesc pensie parlamentarii care au împlinit vârsta de pensionare, înţelegându-se că au activat în parlament o perioadă și nu mai sunt realeşi.

Nu există nicio prevedere pentru plata unei compensații bănești pentru rudele deputatului după moartea acestuia. În Slovacia, pentru pensiile parlamentarilor se aplică prevederile sistemului general de pensii al țării.

Compensația financiară în caz de deces este plătită rudelor, dacă locuiau în aceeași locuinţă cu parlamentarul. În Croația, se aplică prevederile sistemului general de pensii al țării și nu există nicio prevedere pentru plata de compensații bănești rudelor deputatului după moartea acestuia. În Estonia, există un sistem special de pensii pentru deputați, iar valoarea pensiei este proporțională cu numărul de ani de serviciu în parlament.

Se prevede de asemenea plata unei pensii către membrii familiei aflaţi în întreţinere, în cuantum de 30% din salariul lunar al fiecărui membru. În Portugalia, se aplică prevederile sistemului general de pensii al țării și nu există nicio prevedere pentru plata vreunei compensații bănești către rudele deputatului după moartea sa. În Slovenia, se aplică prevederile sistemului general de pensii al țării și nu există nicio prevedere pentru plata unor compensații către rude.

În Grecia, membrii parlamentului care au împlinit vârsta de 65 de ani și au activat în parlament cel puțin 8 ani au dreptul la o pensie parlamentară. În Franța există prevederi speciale de pensionare, precum și indemnizații către rude după moartea unui parlamentar.

În Finlanda, pensia se plătește după vârsta de 65 de ani și există dispoziții speciale pentru membrii parlamentului. În Suedia, pensia parlamentară este un supliment la pensia generală plătită în cadrul sistemului de pensii de stat. În Irlanda există un sistem special de pensii, proporțional cu anii de serviciu. În Austria se aplică prevederile schemei generale de pensii. În Germania și Italia există prevederi speciale și, respectiv, un sistem special de pensii. (Rador)

https://www.philenews.com/oikonomia/kypros/article/1125934/ta-pronomia-boyleftikon-syntaxeon-kai-i-evropi