“Deocamdată Europa de Est rezistă. Şi rezistă în situaţii foarte dificile. Compararea cu Europa Occidentală în ceea ce priveşte consecinţele negative ale coronavirusului spune totul.

Dacă există un punct geografic al planetei (în afară de cele foarte îndepărtate) în care lupta împotriva coronavirusului s-ar putea spune că a fost câştigată (cel puţin în prima fază şi până la noi veşti), acesta este fără îndoială Europa de Est. Ne referim, se înţelege, la definiţia geografică a expresiei, care, în mod firesc, cuprinde şi Grecia, ca cel mai sudic stat al Peninsulei Balcanice.

Simpla inventariere a datelor din ţările de la dreapta liniei imaginare pe care o puteţi trasa pe harta Europei din Polonia şi Cehia până în Grecia convinge chiar şi pe cel mai neîncrezător că ţările aflate în partea de est a Bătrânului Continent au fost „lovite” mult mai puţin de virusul ucigaş, iar pe teritoriile lor situaţia este, în mod evident. gestionabilă.

Un exemplu caracteristic este Polonia. Cu o populaţie cu 40 de milioane de locuitori şi o suprafaţă foarte mare, ţara numără 3627 de cazuri şi 79 de decese. Este evident chiar şi de la prima lectură că procenttul deceselor raportat la cazuri este, dincolo de orice îndoială, unul mic.

România, cu o populaţie de 20 de milioane, a înregistrat 3613 cazuri şi 146 de decese. Mai multe decât Polonia, care e mult mai mare, dar mult mai puţine decât Belgia sau Portugalia în vestul Europei și care, cu o populaţie net mai mică, au mult mai mulţi morţi (dar şi cazuri).

Cu privire la Grecia, lucrurile ne sunt cunoscute. Sâmbătă dupa-amiaza epidemiologul Sotiris Tsiodras a anunţat că numărul cazurilor a ajuns la 1613, iar decesele la 68.

La fel de bine o duce şi restul Balcanilor. Serbia cu o populaţie de aproape 7 milioane a ajuns la 1623 de cazuri şi 44 de decese. Proporţional, din punct de vedere al cifrelor, o duce excelent.

Croaţia, la rândul ei, cu 4 milioane de cetăţeni, a înregistrat 1126 de cazuri şi 12 decese.

Încă şi mai favorabil şi mai dătător de speranţă cu privire la viitorul imediat este exemplul Ucrainei. Cu o populaţie de aproape 43 de milioane de oameni, ţara a ajuns la numai 1096 de cazuri şi 28 de decese. Similară este şi imaginea în state precum Slovenia, Bulgaria, Albania, Cehia şi Slovacia.

Motivele care au făcut ca Europa de Est să menţină numărul cazurilor şi al deceselor la niveluri extrem de scăzute sunt analizate. Una dintre posibilele cauze o putem menţiona aici. Europa de Est nu dispune de aeroporturi de tranzit foarte mari, cu conexiuni multiple către restul lumii.

Nici măcar aeroportul „Eleftherios Venizelos” din Atena nu are sarcina uriaşă de tranzit pe care o au aeroporturile din Europa de Vest.

În schimb, aeroporturi precum Madrid, Barcelona, Milano, Zurich, Frankfurt, Bruxelles, Paris și Londra sunt conectate cu aproape toate părțile lumii: America de Nord, America Latină și, desigur, Extremul Orient de unde a pornit această pandemie teribilă.

Poate că această ar fi o primă explicaţie pentru marea diferenţă între cazurile înregistrate în Europa de Vest faţă de Europa de Est.

Celelalte vor fi identificate la momentul potrivit de oamenii de ştiinţă abilitaţi care vor studia din plin toate datele. Până atunci „Stăm acasă” şi menţinem Grecia în scenariul bun, estic am putea spune”.