Misterul primei autostrăzi din România. Ce au aflat șoferii după decenii de la inaugurare

Sursa: Arhiva EVZ

Prima autostradă – și singura construită în România în perioada comunismului – a fost finalizată în cinci ani. Nicolae Ceaușescu le-a cerut constructorilor ca pe acest tronson de drum să se circule cu o viteză de 140 de kilometri pe oră, chiar dacă autoturismele românești din acea perioadă nu ajungeau la astfel de performanțe.

Prima autostradă din România, București – Pitești, a fost construită în cinci ani, între 1967 și 1972. Nicolae Ceaușescu a cerut, la acea vreme, Direcţiei Generale a Drumurilor să găsească o soluţie de fluidizare a traficului, dar şi a măririi vitezei de deplasare pe acest tronson, între Piteşti şi Bucureşti. Un raport IPTANA - fostul Institut de Proiectări în Transporturi – a prezentat informații despre proiectarea autostrăzii Bucureşti – Piteşti.

Conform documentului „elementele geometrice au fost proiectate pentru viteza de bază de 140 km/h”. În urma propunerii proiectanţior, autostrada a fost concepută cu toate caracteristicile unui astfel de drum.

Drept urmare, în 1966 a fost realizat un studiu tehnico-economic conform căruia se impunea construcția unui nou drum, oricare altă soluţie prelungind lungimea călătoriei cu 25 de km. Deşi vehiculele din din anii ’70 nu puteau să atingă viteze mai mari de 100 de kilometri pe oră, dictatorul a cerut ca pe autostrada să se poată circula cu de 140 km/h.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

„În primele luni ale anului 1966 a fost finalizat şi studiul de circulaţie pentru direcţia de trafic Bucureşti – Piteşti, solicitat de Direcţia Generală a Drumurilor, în urma constatărilor făcute în anii 1964 – 1965 de către Nicolae Ceauşescu, privind blocarea circulaţiei şi scăderea vitezei de deplasare a autovehiculelor pe unele tronsoane ale Drumului Naţional nr. 7, între Bucureşti şi Piteşti.

Analizele şi studiile întreprinse pentru stabilirea posibilităţilor de sporire a capacităţii acestui drum au demonstrat, însă, că această problemă nu poate fi rezolvată satisfăcător prin lărgirea drumului existent, din cauza condiţiilor de traversare a localităţilor şi a volumului mare de demolări”, se arată în material.

Sursa foto. Wikipedia

Cum s-a construit autostrada

Traseul noii artere rutiere a fost stabilit de către proiectanţi astfel încât acesta să se situeze pe direcţia cea mai scurtă între cele două oraşe. Aceasta fără a traversa vreo localitate și fără aliniamente lungi care produc monotonie și facilitează apariția somnolenței la volan. De asemenea, autostrada a fost gândită ca șoferii să nu fie jenați de cei care circulau, pe timp de noapte, din sens invers.

Din același material, rezultă că pe 4 februarie 1967 a început construcţia autostrăzii, iar recepția și darea în folosință s-a făcut în anul 1972. Pentru realizarea A1 s-au folosit 445.000 de tone de asfalt. Ulterior, mult mai târziu, la tronsonul inițial au mai fost adăugate noi segmente, în 2007, 2010 şi 2011.

La vremea respectivă Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA), avea în vedere dezvoltarea unei rețele de autostrăzi de circa 3.200 de kilometri. În perioada 1972 - 1973, proiectanții de la IPTANA au făcut şi mai multe studii privind o potenţială autostradă între Piteşti şi Sibiu. Proiectele, însă, nu au fost puse în practică, astfel că 1989 și căderea comunismului a prins România doar cu autostrada București – Pitești, conform Universul Argeșean.