Povestea Hanului Solacolu din București, de unde Primăria Capitalei a scos 2.000 de tone de gunoaie. Are o istorie de peste 160 de ani
- Răzvan Scarlat
- 22 martie 2026, 14:59
Povestea Hanului Solacolu din București. Sursa foto: captură videoHanul Solacolu de pe Calea Moșilor, construit în 1859 de frații Solacoglu, a fost fabrică, han comercial și centru al exilului revoluționar bulgar. Ajuns într-o stare avansată de degradare, monumental a fost, din fericire, salvat de la ruină de Primăria Capitalei.
Hanul Solacolu a fost ridicat pe Calea Moșilor în 1859
Hanul Solacolu, una dintre clădirile istorice ale Bucureștiului, a fost construit în anul 1859 pe Calea Moșilor de frații negustori bulgari Solacoglu, originari din orașul Sviștov. Proiectul inițial nu prevedea funcționarea unui han. Clădirea fusese concepută pentru a găzdui o fabrică de paste făinoase, considerată printre primele din Capitală.
La scurt timp după finalizarea construcției, destinația imobilului s-a schimbat. Spațiul a devenit un han pentru comercianți și călători, integrat în circuitul economic al orașului.
Clădirea a devenit un important punct comercial al orașului
Documentele epocii arată că hanul avea aproximativ 100 de camere destinate oaspeților. La parter funcționau prăvălii orientate spre Calea Moșilor, iar sub clădire existau pivnițe pentru depozitarea mărfurilor. Accesul trăsurilor se făcea prin porți mari care duceau spre o curte interioară.
Poziționat pe una dintre cele mai importante artere comerciale ale Bucureștiului, hanul era legat de traseul care unea centrul orașului cu zona de târg a Oborului. Astfel, clădirea a devenit un punct frecventat de comercianți și călători.

Povestea Hanului Solacolu din București. Sursa foto: captură video
Hanul a găzduit revoluționari bulgari în secolul al XIX-lea
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Hanul Solacolu a devenit și un loc important pentru exilații bulgari implicați în mișcarea de eliberare națională. Printre cei care au locuit sau au activat aici s-au numărat Hristo Botev, Vasil Levski și Lyuben Karavelov.
În clădire a funcționat și o tipografie unde Karavelov a publicat ziarele „Svoboda” și „Nezavisimost”.
Clădirea a intrat în declin după Al Doilea Război Mondial
Hanul a continuat să fie folosit pentru cazare până după Al Doilea Război Mondial, când a fost afectat de un incendiu. În perioada comunistă, camerele au fost transformate în locuințe pentru chiriași, uneori fiind ocupate de mai multe familii.
După 1990, clădirea a fost retrocedată urmașilor familiei Solacolu, în 2003. Locatarii au fost evacuați treptat, iar imobilul a ajuns într-o stare avansată de degradare.
Hanul Solacolu, salvat de la ruină de Primăria Capitalei
Totuși, Primăria Municipiului București (PMB) a anunțat, zilele trecute, că Hanul Solacolu a fost salvat de la ruină după finalizarea lucrărilor de punere în siguranță, conservare și protejare a clădirii monument istoric.
Autoritățile au consolidat provizoriu elementele de zidărie cu stâlpi metalici și grinzi de lemn, au realizat un sistem de preluare a apelor pluviale pentru a preveni infiltrațiile și au curățat imobilul, de unde au fost scoase aproximativ 2.000 de tone de gunoaie și moloz.