Potra, transferat la Penitenciarul Rahova. CAB a respins cererea pentru o măsură mai blândă

Horațiu Potra, împreună cu fiul și nepotul său, au fost transferați din Arestul Poliției Capitalei la Penitenciarul Rahova. Decizia a fost luată marți seară, după ce procesul în care sunt acuzați și confruntarea în instanță cu fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, a început pe fond. Cei trei vor fi supuși unui control medical și repartizați în celule.

Potra, transferat la Penitenciarul Rahova

Fiul și nepotul lui Potra, precum și Horațiu Potra, au cerut la Curtea de Apel București înlocuirea arestului cu o măsură mai ușoară, însă instanța a respins cererile și a menținut arestul preventiv, valabil până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile.

Horațiu Potra fusese arestat preventiv pe 21 noiembrie pentru tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive, aceeași măsură fiind aplicată și fiului și nepotului său, Dorian și Alexandru Potra.

„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin prin Încheierea nr. 90 din data de 28 februarie 2025, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 462/1/2025”, se arată în soluţia pe scurt a Curţii de Apel Bucureşti, publicată pe portalul instanţelor.

Trei retețe cu puține calorii. Sunt gustoase și ușor de făcut

Ținute perfecte pentru Valentine’s Day: idei elegante și confortabile

Penitenciarul Rahova. Sursa foto: anp.gov.ro

Măsura arestului preventiv, readusă în discuție după 30 de zile

Instanţa a menţinut măsura arestării preventive pentru Horaţiu Potra, fiul şi nepotul său până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile, respingând totodată cererile acestora de înlocuire a arestului cu o măsură preventivă mai blândă.

Horaţiu Potra, prins în Dubai în septembrie, a acceptat să fie adus în ţară, ceea ce a accelerat procedurile, întrucât România nu are acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a revenit în ţară pe 20 noiembrie, împreună cu fiul şi nepotul său.

Potra, legături strânse cu Georgescu

Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi, fiind acuzaţi de infracţiuni grave pentru destabilizarea României. În rechizitoriu, procurorii menţionează că, după anularea alegerilor prezidenţiale de către CCR pe 6 decembrie 2024, Georgescu s-a întâlnit în dimineaţa zilei de 7 decembrie la un complex de echitaţie din Ciolpani, Ilfov, cu Horaţiu Potra, „în condiţii de clandestinitate”.

Anchetatorii arată că Potra, activ în zone de conflict internaţional, desfăşura activităţi de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a sprijinit pe Georgescu atât în campania electorală, cât şi anterior acesteia, pentru pregătirea planului electoral. La întâlnirea de la Ciolpani, cei doi ar fi discutat un plan prin care mercenarul şi anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare „acţiuni violente cu caracter subversiv” pentru deturnarea manifestaţiilor paşnice de la acea perioadă.

„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, spuneau anchetatorii.

Procurorii arată că, prin acţiunile sale, inclusiv contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unor mesaje „alarmiste şi potenţial manipulative” către susţinătorii săi privind continuarea votului, Călin Georgescu a consolidat „rezoluţia infracţională” a lui Horaţiu Potra.

Acuzații la adresa șefului mercenarilor

De asemenea, anchetatorii susţin că Potra a organizat un grup paramilitar format din 21 de persoane, pe care îl conducea personal, stabilind deplasarea cu şapte maşini spre Bucureşti pentru a declanşa proteste împotriva autorităţilor. Aceste acţiuni urmau să fie transformate în „acte violente menite să realizeze politica revizionistă” a lui Georgescu, vizând împiedicarea exercitării legitime a puterii în stat şi modificarea ordinii constituţionale prin încălcarea principiilor fundamentale şi a regulilor statului de drept, punând astfel în pericol siguranţa naţională.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţia a instalat filtre în zonele Baloteşti-Săftica (Ilfov), Măneşti şi Corneşti (Dâmboviţa) şi în Capitală, oprind şi controlând vehicule în care au fost găsite arme albe (cuţite tip briceag, pumnale, topoare, cozi de topoare), bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, pistoale şi materiale pirotehnice extrem de periculoase, capabile să producă explozii cu pagube serioase, răni grave sau decese.

Concluzia procurorilor este că acţiunile celor 22 de inculpaţi au pus în pericol imediat securitatea naţională, afectând ordinea constituţională şi valorile sociale care garantează exercitarea legală a puterii de stat.