Cum pop culture rescrie harta turismului mondial. (sursă foto: uncoverla.com)
Din cuprinsul articolului
Serialele contemporane nu sunt doar povești urmărite în fața ecranelor. Ele impulsionează piețe, reconfigurează itinerarii turistice și modelează gusturile vizitatorilor. Cultura pop, sau pop culture, un melanj de seriale, filme, muzică și tendințe virale de pe rețelele sociale, poate influența adesea fluxurile economice generate de turism.
Un bun exemplu este „Squid Game”, un serial ce a transformat Coreea de Sud într-o destinație culturală globală, „Emily in Paris”, de asemenea, a redefinit percepția asupra capitalei franceze, iar „Game of Thrones” și „Bridgerton” au devenit instrumente turistice mai eficiente decât multe campanii de marketing.
Expunerea globală a unui produs media duce la crearea unei imagini aspiraționale, iar această imagine se traduce în dorință de consum sau de vizitare. O scenă filmată spectaculos ajunge virală, iar destinația respectivă devine chiar visul fanilor la nivel internațional.
Studiile de specialitate numesc fenomenul „screen tourism” sau „film-induced tourism”, adică acel turism determinat de producții mediatice. În esență, filmele și serialele transformă locurile reale în decoruri fantastice unde oamenii vor să ajungă, să se afle în aceleași locuri unde au fost și eroii lor preferați.
În paralel, fenomenul face parte din ceea ce sociologii și economiștii culturali numesc „soft power”, adică atunci când influența unei țări are impact prin cultură și imagine, nu prin putere economică sau militară.
Impactul Squid Game
Cazul „Squid Game” este, probabil, cel mai elocvent exemplu al acestei dinamici. Lansat în 2021, serialul sud-coreean a devenit un fenomen global care a reaprins interesul pentru cultura coreeană. Conform unor cercetări academice care au analizat impactul internațional al producției, notorietatea „Squid Game” a generat beneficii directe pentru sectoarele culturale și turistice din Coreea de Sud, dar și pentru imaginea globală a țării.
Conform unei analize publicate pe „Factual America”, după lansarea Squid Game, căutările turistice legate de Coreea de Sud au crescut cu aproximativ 40%. Studiile arată că interesul pentru produsele culturale coreene a crescut după difuzare, iar turismul a înregistrat o creștere semnificativă a cererii în anumite regiuni promovate de serial.
Păpușa gigantică din serialul original Netflix „Squid Game” din Parcul Olimpic din Seul, o atracție pentru turiști. (sursă foto: theconversation.com)
Prăjitura dalgona, salopeta verde purtată de concurenți sau insulele folosite pentru filmări au devenit virale pe rețelele sociale, iar magazinele și restaurantele au început să ofere variante „inspirate din Squid Game”.
Potrivit unor publicații de turism și analizelor economice apărute după difuzare, autoritățile sud-coreene au știut să capitalizeze această vizibilitate prin campanii tematice și evenimente conexe, transformând un succes de streaming într-un avantaj economic real.
Cum s-a schimbat percepția despre Paris
Dacă în Asia efectul a fost măsurabil prin indicatori de soft power, în Europa, „Emily in Paris” a produs o schimbare de percepție turistică și comercială la fel de vizibilă. Serialul Netflix a transformat Parisul într-un decor de vis pentru fanii producției. Potrivit analizelor din presa franceză și europeană, o parte semnificativă a turiștilor străini recunosc că seriale precum „Emily in Paris” sau „Lupin” le-au influențat alegerea destinației.
Conform unui raport al Choose Paris Region, 92 % dintre turiştii străini chestionaţi au declarat că au văzut cel puţin o producție străină, film sau serial, filmată în Franţa, cel mai adesea „Lupin” şi „Emily in Paris”, iar 78 % dintre toţi turiştii au afirmat că astfel de producţii au influenţat decizia de a vizita țara. Datele arată o creștere notabilă a interesului pentru tururile tematice, iar locurile ce apar, cafeneaua din Place de l’Estrapade sau grădina Palais Royal au devenit puncte de atracție.
„Emily in Paris” a produs o schimbare de percepție turistică și comercială la fel de vizibilă. (sursă foto: Forbes.com)
În paralel, industria modei a profitat masiv. Costumele semnate de stilista serialului au funcționat ca o vitrină globală pentru branduri franceze mari, dar și pentru designeri locali. Potrivit publicațiilor de specialitate, unele branduri mici incluse în producție au raportat vânzări record după apariția pe micile ecrane.
Un brand mic, Weinsanto, de exemplu, a raportat că o rochie purtată în serial a generat „sold-out” instant şi reprezintă în continuare aproximativ 15 % din cifra sa de afaceri, conform Vogue. Serialul a polarizat, desigur, opiniile localnicilor și ale criticilor culturali, iar unii au vorbit despre o imagine prea idealizată a Parisului, dar efectele economice asupra turismului și retailului au fost incontestabile.
Efectul micului ecran asupra turismului
Un alt exemplu emblematic este „Game of Thrones”, un caz de manual în studiile despre screen tourism. În Irlanda de Nord, serialul a atras sute de mii de vizitatori anual. Conform datelor Tourism Northern Ireland, în 2018, producția HBO a fost asociată cu aproximativ 350.000 de turiști și peste 50 de milioane de lire sterline generate pentru economia locală.
Locațiile de filmare, transformate în trasee tematice, au devenit o industrie de sine stătătoare, iar tururile „pe urmele regilor și dragonilor” continuă să atragă vizitatori chiar și după încheierea seriei. Efectul s-a propagat și în zonele adiacente, unde afacerile locale din ospitalitate și transport au beneficiat indirect de fluxul de turiști.
350.000 de turiști este numărul estimat de vizitatori atrași anual în Irlanda de Nord de Game of Thrones. (sursă foto: irishnews.com)
Un fenomen similar s-a petrecut în Anglia cu „Bridgerton”. Orașul Bath, care a servit drept decor principal, a înregistrat o creștere considerabilă a numărului de vizitatori, iar rapoartele realizate de organizațiile turistice locale au legat o parte din redresarea turismului post-pandemie de succesul serialului.
Analizele arată că turiștii internaționali vin special pentru a experimenta atmosfera victoriană a serialului, iar hotelurile și restaurantele s-au adaptat rapid cu oferte tematice. „Efectul Bridgerton”, conform Visit West, a adus mai mult de 5 milioane de lire sterline economiei locale din Bath, dar şi în împrejurimi, pentru vizitatori britanici şi internaționali.
Construirea unui adevărat brand
Studiile economice asupra turismului generat de filme și seriale arată că impactul se manifestă atât imediat, prin vârfuri de vizite, cât și pe termen mediu, prin consolidarea brandului de destinație. Eficiența depinde, însă, de capacitatea autorităților locale de a converti interesul mediatic în experiențe concrete, de la tururi tematice, evenimente, la colaborări cu influenceri.
Un banner publicitar pentru serialul Bridgerton afișat pe o stație de autobuz în centrul Bucureștiului (sursă foto: Dreamstime)
De exemplu, Coreea de Sud și Irlanda de Nord au reușit să integreze efectul cultural în strategii economice coerente, în timp ce alte regiuni, deși au beneficiat de expunere, nu au avut infrastructura necesară pentru a o valorifica. În plus, fenomenul are implicații directe pentru industria modei și retail.
Expunerea unui produs într-un serial poate crește imediat căutările online și vânzările. Rapoartele din industrie arată că, după difuzarea anumitor episoade din „Emily in Paris” sau „Bridgerton”, traficul pe site-urile brandurilor menționate a crescut semnificativ.
Pop culture-ul nu mai este doar divertisment, ci un instrument strategic al economiei contemporane – unul care leagă emoția de ecran cu mișcarea reală a pieței.
