Camerele, senzorii și datele. Ce se ascunde în spatele supermarketului autonom

Nu puține magazine le permit clienților să intre, să ia de pe raft ce au nevoie și să plece fără a trece pe la un casier. (sursă foto: CNBC)

Până nu demult, o vizită la supermarket însemna aproape invariabil așteptarea la coadă și o atenție fragmentată asupra prețurilor afișate. Astăzi însă, în tot mai multe centre urbane, experiența de cumpărături capătă o altă formă. Numeroase magazine le oferă clienților posibilitatea de a intra, de a alege produsele dorite și de a părăsi spațiul comercial fără interacțiunea clasică cu o casă de marcat. Acest tip de funcționare nu redefinește doar procesele logistice, ci rescrie însăși arhitectura și filosofia retailului contemporan.

„Supermarketul fără casieri” este o sintagmă umbrelă, care include magazine complet autonome, sisteme „Scan-and-go”, cartele inteligente și sisteme hibrid. Iar la baza tuturor stă un mix de senzori, camere video, inteligență artificială și aplicații mobile.

Ideea promite reducerea costurilor cu personalul, timp mai scurt pentru consumator și optimizare operațională. Dar promisiunile vin la pachet cu probleme specifice, precum erori de facturare, furturi, preocupări de confidențialitate și provocări în scalarea comercială.

Studiile, cum ar fi cel de la Research Gate, arată că implementarea este deja matură în unele segmente și regiuni, dar încă se experimentează formate și modele de business. Conceptul a evoluat rapid după 2016–2018, când au apărut primele implementări comerciale la scară mică.

Ce este, tehnic, un supermarket fără casieri?

La bază există două arhitecturi principale. Prima este reprezentată de sisteme bazate pe senzori și recunoaștere video, de camere și senzori poziționați în magazin care detectează ce iau clienții. Tranzacția este înregistrată automat și contul clientului este taxat când părăsește magazinul. Aceasta este arhitectura „Just Walk Out” popularizată de Amazon, de exemplu, după cum notează Bloomberg.

Apoi, este vorba și despre sistemul „Scan-and-go” sau „Mobile self-scan”. În astfel de cazuri, clientul scanează singur produsele cu telefonul sau cu un terminal pus la dispoziție de magazin. La final, plătește prin aplicație. Acest model depinde mai mult de cooperarea consumatorului, dar este mai ieftin de implementat.

Cine conduce dezvoltarea?

După cum s-a specificat anterior, Amazon este un exemplu foarte bun în acest caz. Marele retailer a lansat Amazon Go, dar și tehnologia „Just Walk Out”. Apoi, a început să licențieze tehnologia altor retaileri, chiar dacă a redus unele implementări proprii. Potrivit Bloomberg, Amazon a a ales la un moment dat să schimbe strategia și a vândut sistemul, dar reprezentanții și-au regândit apoi prezența fizică pentru a fi una mai mare.

În China, sistemul câștigă din ce în ce mai multă popularitate. Lanțuri precum Alibaba sau alți jucători din sfera New Retail au integrat automatizări și plăți rapide, inclusiv recunoaștere facială în unele cazuri. Iar formatul „magazin ca punct de fulfillment rapid”, un model hibrid între magazin fizic și depozit logistic, este foarte dezvoltat în China.

Potrivit unor analize MPDI, modelul chinez combină adesea abordarea „humano-centric retail”, centrată pe experiența clientului, cu puternice capabilități online-offline, prin care clientul poate comanda online și ridica produsele din magazin.

Și în Europa există implementări, dar mai mult la nivel de pilot, iar unele lanțuri de supermarketuri mari testează mixuri între self-checkout și magazine complet autonome. Ocado, de exemplu, este lider în automatizarea depozitelor. Compania britanică de tehnologie și comerț online este specializată în automatizarea logisticii pentru retailul alimentar. Nu este un supermarket clasic, ci un pionier al vânzărilor exclusiv online de alimente și al sistemelor robotizate care gestionează depozitele și livrările.

Ocado vinde tehnologie logistică și altor retaileri, totuși extinderea infrastructurii robotizate are costuri mari și întâmpină obstacole economice, conform unei analize Reuters.

Între beneficii și riscuri

Dintre beneficiile acestui model, se remarcă faptul că retailerii își pot reduce costurile cu personalul, pot optimiza programul de funcționare cu magazine 24/7, fără personal complet, și pot colecta date detaliate despre comportamentul clienților. Potrivit rapoartelor de specialitate, cum ar fi cel al McKinsey & Company, astfel de informații despre clienți devin, la rândul lor, o resursă valorificabilă.

De asemenea, și consumatorii sunt avantajați – câștigă timp și, în anumite formate, experiențe mai bune. Totuși, coform unei analize PwC, acceptarea modelului depinde foarte mult de obiceiurile locale, pentru că în piețele unde plata mobilă și încrederea în tehnologie sunt ridicate adopția e mai rapidă.

Când vine vorba de riscuri, se poate vorbi de problema „shrinkage”, adică de pierderi din furt sau de erori. Studiile arată că formele de self-checkout și magazinele fără casieri pot înregistra rate mai mari de pierdere decât magazinele tradiționale dacă nu există măsuri suplimentare de prevenire, cum ar fi supravegherea video realizată de un angajat sau controalele periodice. Potrivit altor cercetări, riscul variază în funcție de tehnologie și format.

Tot la categoria riscuri, AP News aduce în prim-plan scalabilitatea și costurile, deoarece tehnologia folosită este scumpă la instalare și la mentenanță. Mai mult, în unele cazuri mari, furnizorii tehnici au regândit strategiile, pentru că numeroși parteneri au încetinit proiectele din cauza randamentului investițional sub așteptări.

De la SF, la realitate

Automatizarea în retail, de la self-checkout la magazine complet fără casieri, a trecut de la demo-uri Sci-Fi la implementări comerciale reale. În rândul marilor piețe, China conduce prin „sofisticarea” formatelor omni-channel, integrarea completă a tuturor canalelor prin care un client interacționează cu un brand sau cu un magazin.

În SUA și Europa se observă un amestec de inovație și retragere strategică. Cum ar fi, de exemplu, ajustările Amazon și ritmul atent al extinderii Ocado în depozite robotizate. Potrivit rapoartelor economice și al analizei pieței prezentate de Bloomberg, potențialul este clar, dar drumul către un lanț global de supermarketuri fără casieri este încă presărat cu întrebări referitoare la costuri de scalare, reziliență operațională, pierderi și acceptare publică.

Până atunci, diagnosticul este unul pragmatic. Automatizarea va continua, fără doar și poate, dar nu va înlocui complet și peste noapte „modelul uman”.

Cel mai probabil, scenariul pe termen mediu va face referire la un portofoliu mixt, alcătuit din magazine convenționale, self-checkout extins în hipermarketuri și formate fără casieri în locații specifice. Conform analiștilor din domeniu, cheia succesului va fi combinarea tehnologiei cu designul operațional inteligent și atenția la reglementările locale privind datele referitoare la comportamentul de achiziționare a clienților.