Evenimentul Zilei > Economie > PNRR, un eșec total? Ipoteză explozivă lansată de mediul economic. Care sunt capcanele planului
PNRR, un eșec total? Ipoteză explozivă lansată de mediul economic. Care sunt capcanele planului

PNRR, un eșec total? Ipoteză explozivă lansată de mediul economic. Care sunt capcanele planului

Deși premierul Florin Cîțu a dat doar vești bune românilor, pare să fi pus căruța înaintea cailor. Potrivit economistului Adrian Câciu, peste 60% dintre investițiile anunțate de Guvern nu vor fi finanțate. România va pierde bani solicitați prin PNRR.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pare a fi un eșec cosmetizat. Analiștii economiști au luat la puricat proiectul care promite reforme incredibile și investiții în sectoare importante, de altfel mult așteptate de români. Economistul Adrian Câciu a lansat o ipoteză șocantă: peste 60% din PNRR nu va putea fi implementat, deși premierul Florin Cîțu a anunțat doar vești bune pentru români. 

Premierul României a anunțat că România va investi, într-un termen foarte scurt, în noile proiecte, “ceea ce înseamnă o provocare și pentru economia României – să poată să să folosească aceste 29,2 miliarde de euro fără dezechilibre. Asta este partea bună, investițiile se termină în 2026”. 

Peste 60% dintre investiții nu vor fi finanțate

Adrian Câciu, însă, anunță că investițiile anunțate de guvernare nu vor putea fi finanțate. “Motivul este foarte simplu: peste 60% din investiții nu reprezintă proiecte mature, inclusiv pe infrastructură sau energie, acolo nu există nici studii de prefezabilitate, de fezabilitate, acorduri de mediu, proiecte tehnice de execuție etc.

România este obligată sa contracteze tot până în 2023. Acest an, anul 2021, este pierdut în negociere și aprobare PNRR. Rămân doi ani în care să se contracteze și studiile de fezabilitate și mai ales să se facă licitațiile și contractele pe execuția lucrărilor. 

Dar mai e ceva: doar în 2022 trebuie să angajam (contractăm) 70% din total sume și să rămână 30% pe 2023, condiționați cei 30% de contractarea primilor 70%.Păi grosul costurilor sunt la execuție. Deci nu ai cum să le contractezi în 2022. Și pe cale de consecință nu le primești în 2023 ca angajament de contractare. 

Nu știu cine a gândit PNRR, dar așa ceva este prostie pură. România nu va trage banii din PNRR, dar mai ales nici nu va finanța investițiile promise. Iar asta este foarte grav!”, a subliniat analistul economic Adrian Câciu. 

România nu va primi toți banii solicitați

Se pare că guvernarea a comis o serie de erori majore, întrucât potrivit specialistului Adrian Câciu, România a cerut greșit banii pe împrumuturi în PNRR, iar asta ne va costa timp. Ministrul Cristian Ghinea, reprezentantul Investițiilor și Proiectelor Europene, a ignorat sau nu a înțeles că plafonul maxim al împrumutului care putea fi solicitat prin PNRR, potrivit Reg. 241/2021, era de 14, 2 miliarde de euro. 

“România a cerut greșit banii pe împrumuturi în PNRR depus la Bruxelles. Asta ne va costa timp! Din păcate, domnul Ghinea nu a înțeles (că nu trebuie – n.r.) să fim puși în situația de a ne fi amânată aprobarea PNRR. Domnul Ghinea a pus 15 miliarde euro împrumut. Plafonul maxim era de doar 14,2 miliarde deoarece regulamentul este foarte clar: cuantumul împrumutului nu poate depăși 6,8% din VNB-ul statului membru pe anul 2019 (venitul național brut care diferă de PIB). Ei bine, VNB 2019 România a fost de 210 miliarde euro. Astfel, cuantumul maxim al împrumutului pe care România îl putea solicita era de 14,2 miliarde euro. În total, granturi plus împrumuturi, România putea solicita 28,4 miliarde euro și nu 29,2 miliarde euro. Această greșeală va duce la întârzierea adoptării PNRR, dar și la diminuarea sumelor solicitate de România. De unde se taie?”, s-a mai exprimat analistul economic. 

Cluj-Napoca primește cea mai mare finanțare din PNRR

PNRR pare a fi un plan clientelar. Mai mult decât atât, Adrian Câciu subliniază că municipiul Cluj-Napoca va avea o alocare de 10% din finanțările PNRR. “Nu cred că Comisia Europeană va accepta acest lucru, chiar dacă 80% din bani se exportă în Europa, pentru că, ce sa vezi, materialele folosite la autostrăzi și construcții sunt din UE și nu din România. Iar încercarea de a cumpăra bunăvoință acordând bani pentru consultanță BEI sau BM îmi aduce aminte de birul pe care îl plăteau unii pe vremea otomanilor. 

Pe înțelesul tuturor, subventiile din PNRR se exportă aproape în totalitate (în subvenții se includ si împrumuturile, potrivit definiției europene cu privire la subvențiile directe). Mai nimic pentru economie și în mod categoric nimic pentru oameni”, a scris Adrian Câciu pe Facebook. 

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.