Planul secret anti-dronă. Mesajul ferm al SUA pentru România și NATO

Gen. Curtis King / sursa foto: captură video

Generalul de brigadă Curtis King, comandant al Comandamentului 10 al Armatei Aeriene şi de Apărare Antirachetă a SUA, a declarat marţi, la Constanța, că Statele Unite rămân ferm dedicate principiului apărării colective în cadrul NATO, chiar și în urma unor reajustări ale prezenței militare americane.

Potrivit generalului, aceste ajustări nu pun în pericol coeziunea alianței, iar România continuă să fie „un element central” al acesteia.

Angajamentul SUA pentru apărarea colectivă

În timpul unui briefing de presă, generalul King a fost întrebat cum își asigură armata SUA angajamentul față de linia de descurajare pe flancul estic, inclusiv în condițiile recentelor incursiuni ale dronelor rusești.

Ca răspuns, el a afirmat:

„Vreau să spun că suntem într-o alianţă. Statele Unite sunt în alianţa NATO, alianţă defensivă, iar România este un element central şi parte a acestei alianţe.”

El a continuat, spunând că SUA vor „continua să ne menţinem angajamentul şi să lucrăm şi să asistăm această apărare colectivă, deoarece facem parte din NATO împreună cu România.”

Măsuri pentru contracararea dronelor rusești

Generalul King a abordat și problema amenințării tot mai mari reprezentate de drone, subliniind importanța dezvoltării capabilităților de detectare și neutralizare a acestora.

El a explicat că sunt implementate noi sisteme mobile și terestre care pot detecta intrările neautorizate de drone și dispun de „o capacitate letală” pentru a le angaja: „avem deja capacitatea de a detecta acele drone acum … avem capacitatea de a construi”, a precizat King.

El a adăugat că, pe măsură ce frontierele sunt extinse, capacitatea de apărare poate fi „extinsă sau oferită o capacitate letală la un cost mult mai mic”.

Comparativ cu dronele construite de Rusia, aceste sisteme americane terestre pot fi implementate rapid și eficient: „aproximativ o zecime din costul pe care credem că Rusia îl plăteşte pentru a construi o dronă Shahed”, a spus generalul.

Optimizarea capabilităților existente

Potrivit comandantului Comandamentului 10, nu este suficient să adaugi doar noi tehnologii: este esențială și optimizarea celor existente.

Acest lucru implică integrarea senzorilor activi și pasivi, utilizarea de software avansat și schimb de date între forțele NATO de pe flancul estic.

Scopul este creșterea capacității generale de reacție împotriva dronelor ostile, printr-un sistem mai bun coordonat și interoperabil.

Inițiative NATO în domeniul apărării antidrone

Recent, forțele poloneze, române și americane au desfășurat exerciții comune în Polonia, concentrându-se pe utilizarea sistemelor fără pilot (UAS) pentru apărare națională, ca parte a operațiunii „Sentinela Estică” („Eastern Sentry”).

Această misiune a fost creată în contextul unor numeroase încălcări ale spațiului aerian NATO de către drone rusești.

De asemenea, în Germania, proiectul Flytrap, destinat neutralizării dronelor, a organizat recent o competiție între furnizori.

Dintre cele 230 de companii înscrise, 20 au fost selectate pentru a-și prezenta echipamentele. Câștigătorul a primit un premiu financiar și va merge mai departe ca program oficial înregistrat la Departamentul de Război al SUA.

Context regional și implicații pentru România

Declarațiile generalului King vin într-un moment de tensiune sporită pe flancul estic al NATO, pe fondul unor incursiuni tot mai frecvente ale dronelor rusești.

România, alături de alți aliați, își consolidează capacitățile defensive, iar prezența americană, chiar dacă este ajustată, este prezentată de comandamentul SUA ca parte integrantă a strategiei de descurajare colectivă.

Aceste măsuri vin într-un context în care NATO își redefinește postura de apărare, incorporând tehnologii moderne și adaptându-se la riscuri asimetrice.

România, menționată de King drept „element central” al alianței, pare să fie un punct strategic-cheie în eforturile comune de securitate.