Neonicotinoidele, insecticide de 7.000 de ori mai otrăvitoare decât DDT-ul clasic (da, ați citit bine!) au fost, în sfârșit, după șase ani de derogări oficiale, șase ani în care milioane de albine au murit și tone de miere au fost otrăvite, interzise și în România. Teoretic, mierea de rapiță, precum și cea de floarea-soarelui vor fi, în 2020, curate. Practic, rămâne de văzut. Proastele obiceiuri ale unor fermieri și piața neagră a otrăvurilor cu care sunt tratate plantele în acest secol ar trebui să fie eradicate de autorități. Visuri! Despre aceste subiecte fierbinți (și despre altele) am discutat cu inginerul Constantin Dobrescu, reprezentant al Federației Asociațiilor Apicole din România - ROMAPIS. Astăzi, prima parte a dialogului.

- Florian Saiu: La mai bine de șase ani după instituirea interdicției folosirii neonicotinoidelor la cultura de floarea-soarelui la nivelul Uniunii Europene (UE), această măsură de protecție a albinelor și a celorlalți polenizatori se aplică, în sfârșit, pentru prima oară și în România. Înseamnă că anul acesta, dacă se respectă aceste decizii, mierea de floarea-soarelui și mierea de rapiță vor fi în sfârșit curate, stimate domnule Constantin Dobrescu?

- Constantin Dobrescu: Un pesticid în minus aplicat unei culturi agricole înseamnă, cu siguranță, un risc mai mic de contaminare toxică a alimentelor rezultate din cultura respectivă. Deci în anul 2020, atât semințele de floarea-soarelui, cât și cele de rapiță nu se pot trata în mod legal cu neonicotinoide. Un pas înainte, dar care vine în România, cum bine observați, la șase ani după instituirea interdicției respectată de majoritatea statelor membre UE, sau oricum, nu abuzată în modul în care s-a întâmplat în țara noastră.

Pericolul „dependenței”

- Dar există un sistem prin care se pot face verificări, pentru a ne asigura că fermierii nu folosesc în continuare aceste semințe tratate? Cu siguranță există stocuri din anii precedenți. Cum ar putea fi combătute aceste practici?

- Este foarte bine că cel puțin pentru aceste două culturi impregnarea semințelor cu aceste insecticide este ilegală în acest an. Aplicarea în practică a acestei interdicții poate fi însă motiv de preocupare. Păstrarea semințelor tratate cu neonicotinoide din anii trecuți ar fi ilegală. Conform derogărilor din anii trecuți stocurile de acest fel trebuiau consumate în totalitate pe perioada autorizării temporare. Riscul este ca fermierii, „dependenți” deja de folosirea acestor insecticide, să recurgă la tratarea ilegală a semințelor în afara stațiilor de tratare autorizate, în propria fermă.

Mingea e în terenul Autorității Naționale Fitosanitare

- Ar fi din nou un an mortal pentru albine...

- Evident că nici albinele îngrijite de apicultori, nici ceilalți polenizatori nu ar avea o soartă mai bună decât în ultimii ani. Ne putem imagina situații și mai grave dacă s-ar recurge la substanțe provenite de pe piața neagră. Vedeți, folosirea unor substanțe neautorizate pentru deratizare a dus în România la tragedii, soldate cu pierderi de vieți omenești, producând un șoc emoțional în societate. Dar dispariția albinelor ori a bondarilor trece în mare parte neobservată pentru publicul larg.

- Situațiile sunt însă similare.

- Sigur, mai ales că riscul tratării neautorizate a semințelor poate să se răsfrângă și asupra consumatorului. Există în subordinea Autorității Naționale Fitosanitare un laborator pentru controlul reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale, există și poliție fitosanitară, totul este ca ele să aibă capacitatea să își exercite funcția, ceea ce presupune și alocarea resurselor necesare.

Cum se pot identifica tratamentele ilegale

- E nevoie de voință și de eliminarea tentațiilor.

- Dacă se vrea, nu este foarte greu să se monitorizeze situația culturilor din acest punct de vedere. Recoltarea mostrelor de semințe din câmp urmată de analizarea celor care sunt tratate pentru a se determina moleculele și dozele utilizate iar apoi aplicarea strictă a sancțiunilor în caz de abatere ar fi foarte eficiente.

Citiți mâine, în exclusivitate pe evz.ro, a doua parte a interviului cu inginerul Constantin Dobrescu. Veți afla (și) care este otrava utilizată în culturile de rapiță care provoacă ravagii pentru sistemul hormonal al omului.

Târg de miere la Câmpina

Constantin Dobrescu este de profesie inginer mecanic și un pasionat apicultor. Este reprezentantul acestora din poziția de vicepreședinte al Federației Asociațiilor Apicole din România - ROMAPIS.

În perioada 14-16 februarie va avea loc la Câmpina, Prahova, târgul anual de miere la care vor participa apicultori din toată țara.