Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. După declanşarea războiului în Ucraina, în Federaţia Rusă s-au intensificat persecuţiile politice, iar autorităţile acţionează cu aceleaşi metode ca şi în perioada sovietică.
Totodată, în Rusia a fost înăspriă pedeapsa „pentru spionaj şi trădare de patrie”, sute de ruşi fiind condamnaţi la ani grei de închisoare şi chiar detenţie pe viaţă. În 2024, pedeapsa pentru acuzațiile de „spionaj” a crescut de la 12 la 15 ani. Iar în unele cazuri, persoanele care au intrat în vizorul serviciilor speciale ruse au fost internate forţat la psihiatrie.
Datele se regăsesc într-un studiu realizat de analistul de Kirill Parubets, pe care l-a pregătit pentru pentru un proiect privind drepturile omului, numit „Primul Departament”.
Cei mai mulţi „spioni” sunt ucraineni
De la începutul războiului de amploare în Ucraina, instanțele ruse au condamnat peste o mie de persoane sub acuzații de trădare și spionaj. În 2025, au fost emise 468 de astfel de condamnări - cel mai mare număr din 1997, când a intrat în vigoare Codul Penal rus.
La 10 decembrie 2025, numărul total de inculpați în cazurile penale de spionaj este de cel puțin 1.627. O treime dintre aceștia - 564 - dețin cetățenie ucraineană.
Pe lângă sentințele deja pronunțate, cel puțin 420 de persoane sunt anchetate. Alte 179 de cazuri au fost trimise în recent în instanţă.
Majoritatea acuzațiilor aduse sunt direct legate de război. Iar marea majoritate a sentințelor, în proporţie de 78 la sută, au la bază acuzațiile de „subminare a sistemului statal”.
Sentințele sunt pronunțate în întreaga Federație Rusă, precum și în regiunile ocupate ale Ucrainei, unde organele judiciare sunt numite de autoritățile ruse.
Practici sovietice
Din toate sentinţele pronunţate, nu a existat nicio achitare pentru acuzațiile de „spionaj” sau „trădare.
Patru inculpaţi au fost condamnați la închisoare pe viață. Șase au fost trimiși la tratament psihiatric obligatoriu. Trei dintre condamnați au murit în arest.
„Acuzațiile sunt aproape întotdeauna aduse împotriva unor persoane care nu au avut acces la secrete de stat. Contactele cu provocatori, donațiile și presupusa intenție de a comite o infracțiune sunt folosite ca probe. Astfel de cazuri sunt de obicei audiate cu ușile închise, eliminând efectiv controlul public asupra procesului”, se arată în studiu.
Din cauza naturii clasificate a informațiilor, este dificil pentru cercetători să stabilească nu numai detaliile acuzațiilor, ci adesea chiar informațiile personale ale celor condamnați și locurile lor de detenție.
Cine sunt pretinşii „spioni”
Cel mai mare grup de inculpați în cazurile de „spionaj” sunt rușii care nu sunt asociați cu activitatea politică: studenți, specialiști IT, profesori, angajați în afaceri și antreprenori.
A doua cea mai mare categorie sunt cetățenii ucraineni, în principal rezidenți ai teritoriilor ocupate.
Al treilea grup ca mărime sunt activiștii anti-război și sociali, precum și reprezentanții comunității academice.
Cel mai tânăr inculpat în cazul de trădare a fost Valentin Țiganok, născut în 2008; avea 17 ani la momentul arestării sale. Cel mai în vârstă inculpat, omul de știință Valeri Zvegințev, are 80 de ani.
