Regimul din Coreea de Nord se laudă că a testat miercuri o rachetă hipersonică, în al doilea presupus test al unei astfel de arme Experții nu sunt însă convinși de acest lucru.

În cazul în care afirmațiile făcute în presa de stat din Coreea de Nord ar fi adevărate și, la un moment dat, țara va fi capabilă să desfășoare o armă hipersonică, acest lucru ar putea avea implicații majore pentru situația de securitate din Asia. Numai că analiștii sunt circumspecți.

Ce spun specialiștii militari

„O rachetă hipersonică care poate învinge sistemele avansate de apărare antirachetă schimbă jocurile de securitate, dacă la ea este cuplat și un focos nuclear”, spune Drew Thompson, fost oficial al Departamentului de Apărare al Statelor Unite.

„Este, totuși un mare „dacă”. A avea și a dori nu înseamnă același lucru”, a adăugat el.

Cheong Seong-chang, directorul Centrului pentru Studii Nord-coreene de la Institutul Sejong din Coreea de Sud, spune că va fi nevoie de mai mult timp și de perfecționări înainte ca Phenianul să poată lansa o armă hipersonică.

„Coreea de Nord va avea nevoie de cel puțin două sau trei lansări de testare în viitor pentru a-și finaliza racheta hipersonică”, a spus el.

Pericolul armelor hipersonice

Rachetele hipersonice mai sunt denumite și „vehicule” ori „planoare hipersonice” (HGV) deoarece, spre deosebire de rachetele balistice clasice, nu au o traiectorie predeterminată (balistică). În schimb, ele pot „plana” cu viteze de peste cinci ori mai mari decât cea a sunetului (circa 6.200 de kilometri/oră) și chiar executa, teoretic, manevre evazive.

Armele hipsersonice se împart în două mari categorii: „planoare” și rachete hipersonice „de croazieră”. În prezent, principalele puteri militare ale lumii se concentrează pe realizarea și perfecționarea armelor din prima categorie: „planoarele hipersonice”.

„Planoarele hipersonice” sunt lansate cu ajutorul unei rachete clasice și transportate astfel până în straturile superioare ale atmosferei, de unde sunt apoi lansate asupra țintei vizate. Aceste rachete au motoare scramjet (acronim de la „Supersonic Combustion Ramjet”) care folosesc oxigenul din aer pentru arderea în regim supersonic a combustibilului, care să asigure apoi o propulsie la viteze hipersonice.

Din informațiile actuale, se crede că doar două țări, Rusia și China, au rachete hipersonice dislocabile.

În decembrie 2019, Rusia a declarat că sistemul său de rachete hipersonice - cunoscut sub numele de Avangard - a intrat în funcțiune. Într-un discurs adresat Parlamentului rus în 2018, președintele Vladimir Putin spunea că sistemul Avangard este „practic invulnerabil” la apărarea antiaeriană occidentală.

În ianuarie 2020, Putin a supravegheat testarea unui al doilea sistem hipersonic, Kinzal, în largul Crimeei. Iar în noiembrie, Rusia a declarat că și-a testat cu succes racheta hipersonică Zircon, scrie Digi24.

Testul nord-coreean a fost unul real

Regimul lui Kim a testat cu siguranță o rachetă miercuri și a publicat o imagine a testului joi. Experții care s-au uitat la fotografie nu pot fi siguri despre ceea ce reprezintă ea.

„Această rachetă poartă un vehicul de reintrare de manevră, sau MaRV. Nord-coreenii o consideră „hipersonică”, ceea ce nu este greșit, dar asta nu înseamnă că este un tip nou de armă”, spune Joshua Pollack, cercetător la Middlebury Institute of International Studies din Calfornia.

MaRV este în esență un focos de rachetă care își modifică traiectoria de zbor după ce a reintrat în atmosferă, după ce s-a separat de racheta care l-a lansat. Este o tehnologie pe care armata americană a folosit-o de zeci de ani, a mai spus Pollack.

Ceea ce deosebește MaRV de HGV este capacitatea acestuia din urmă de a-și aplatiza traiectoria de zbor, apoi de a se ridica și de a plonja pe țintă.