Peste 40.000 de pelerini la moaştele Sfintei Parascheva şi ale Întâi Muceniţe Tecla

Peste 40.000 de pelerini la moaştele Sfintei Parascheva şi ale Întâi Muceniţe Tecla sursa: Arhivă EVZ

Peste 40.000 de pelerini erau deja, în noaptea de vineri spre sâmbătă, la rândul de aproximativ cinci kilometri format de cei care doresc să se închine la raclele cu moaştele Sfintei Parascheva şi ale Întâi Muceniţe Tecla, care au fost aduse de la mănăstirea Neamţ.

În cursul nopţii, circa 100 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale din partea echipelor de prim-ajutor de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă, Crucea Roşie sau SMURD, din cauza frigului, oboselii şi a lipsei de mâncare. Alte 14 persoane au avut nevoie de asistenţă medicală specializată, așa că au fost duse la spital. 

Cei mai mulţi dintre pelerini stau la rând din cursul zilei de vineri, special pentru a se închina sâmbătă, de hramul Cuvioasei Parascheva, la racla sfintei, precum şi la racla Muceniţei Tecla. Moaştele celor două sfinte sunt depuse într-un baldachin special amenajat în Curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, informează Agerpres

La Catedrala Mitropolitană din Iaşi va avea loc, sâmbătă, Slujba Sfintei Liturghii oficiată special de hramul Sfintei Parascheva. Ceremonialul religios se va desfăşura în curtea Catedralei Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. 

Ne puteți urmări și pe Google News

Anual, în preajma datei de 14 octombrie, când creştinii ortodocşi sărbătoresc Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, Iaşiul se transformă în unul dintre cele mai mari centre de pelerinaj din ţară. 

Cuvioasa Parascheva, cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, astăzi Boiados, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea, într-o familie de neam bun şi cu credinţă în Dumnezeu. Ea a primit o creştere aleasă şi educaţie religioasă. 

La 15 ani, aflându-se într-o biserică, a auzit cuvântul evanghelic "Cine va vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie". Profund marcată, a ieşit din biserică, şi-a împărţit hainele săracilor şi s-a hotărât să-şi dedice viaţa lui Hristos. Astfel, a intrat într-o mănăstire de fecioare din oraşul Ieracleea Pontului. 

Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului. La 25 de ani s-a reîntors în locurile natale şi a locuit încă doi ani în biserica satului, după care a trecut la cele veşnice. 

Câţiva ani mai târziu, în urma unor minuni petrecute la mormântul ei, moaştele sale au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, pentru închinare şi cinstire. Acolo au stat timp de 175 de ani. 

În anul 1223, ţarul Ioan Asan al II-lea a strămutat moaştele Sfintei Parascheva la Târnovo, în Bulgaria, în catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului. 

Din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, cultul Sfintei Parascheva a trecut şi la nordul Dunării, în cele trei ţări române. 

În anul 1393, după ce Bulgaria a căzut în mâinile turcilor, moaştele sale au fost dăruite, pentru trei ani, lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti (1386-1418), ca apoi să ajungă în Serbia, la Belgrad, unde au rămas timp de 125 de ani. 

După ce turcii au ocupat Serbia, moaştele sale au fost duse la Constantinopol, unde au fost răscumpărate de Patriarhia Ecumenică pentru 12.000 de ducaţi de aur, rămânând în catedrala patriarhală din Fanar timp de 120 de ani.

În 1641, acestea au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci. 

În acelaşi an, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, fiind aşezate cu cinste în biserica Sfinţii Trei Ierarhi, aflată în prezent sub patronaj UNESCO, care a fost gândită pentru a deveni chivot al Sfintei Parascheva. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au scăpat ca prin minune dintr-un incendiu, fiind transferate mai târziu în noua Catedrală Mitropolitană din Iaşi, unde se află şi în prezent. 

Generalizarea cultului Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă în 1955 de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Tot atunci a fost stabilită şi data de sărbătorire a Sfintei Parascheva - 14 octombrie.