Război Ucraina. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
La împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă, Ucraina traversează una dintre cele mai dramatice perioade din istoria sa recentă. Rata natalității s-a prăbușit, milioane de oameni au părăsit țara, iar pierderile de pe front continuă să lase în urmă familii destrămate. Specialiștii vorbesc pentru CNN despre o criză demografică profundă, cu efecte pe termen lung asupra viitorului statului ucrainean.
Înainte de război, Ucraina se confrunta deja cu o scădere constantă a populației
Conflictul a amplificat însă această tendință până la limite critice. Ella Libanova, expert în demografie, avertizează asupra gravității situației:
„Este o catastrofă”, a declarat pentru CNN. „Nicio ţară nu poate exista fără oameni. Chiar şi înainte de război, densitatea populaţiei din Ucraina era scăzută (şi) foarte inegal distribuită”, spune ea.
Potrivit estimărilor sale, Ucraina ar fi pierdut aproximativ 10 milioane de oameni de la începutul conflictului, incluzând victimele, refugiații și persoanele din teritoriile ocupate. Dacă înainte de 2022 natalitatea era în declin, în linie cu tendințele europene, în prezent rata fertilității a coborât sub un copil per femeie, față de 1,4 în Europa și 1,6 în Statele Unite.
Ucraina, în fața unei catastrofe demografice
Olena Bilozerska și soțul ei își doreau copii încă dinaintea izbucnirii conflictului din estul Ucrainei, în 2014. Avea 34 de ani când planurile lor au fost puse în așteptare, după ce ambii s-au alăturat armatei. Revenită la viața civilă la 41 de ani, a aflat că șansele de a concepe erau aproape inexistente.
„Medicii mi-au sfătuit să nu pierd timpul şi să recurg imediat la un ovul donat”, a spus ea. Deși nu era convinsă de această variantă, a început tratamente de fertilitate, în ciuda șanselor reduse.
Experiența frontului i-a schimbat perspectiva asupra viitorului. „Soldaţii trăiesc de la o zi la alta. Trăiesc pentru a vedea seara, pentru a vedea ziua următoare. Au nevoi urgente – de unde să obţină bani pentru drone, pentru reparaţii auto. Nu fac planuri pentru viitor”, a explicat Bilozerska pentru CNN. „Consider că este datoria mea morală să le spun femeilor (din armată) că, dacă vor să aibă copii în viitor, le-aş sfătui să se examineze şi să-şi congeleze ovulele. Îmi împărtăşesc povestea pentru ca mai puţine femei să ajungă într-o astfel de situaţie dificilă”, continuă ea.
La procedura de fertilizare in vitro, medicii au reușit să obțină un singur ovul, avertizând-o că șansele ca acesta să fie sănătos sunt mici. După fertilizare, cuplul a așteptat cu teamă să vadă dacă embrionul va supraviețui. Când a rezistat, Rusia a lansat invazia pe scară largă, iar Bilozerska a fost rechemată pe front, lăsând embrionul congelat într-o bancă criogenică din Kiev, alături de alți aproximativ 10.000.
Război Ucraina. Sursă foto: Facebook
Experiența frontului i-a schimbat perspectiva asupra viitorului
„M-am întors la război şi mi-era atât de teamă că va fi bombardată clinica, încât am sunat la clinică şi am întrebat ce se va întâmpla, dacă banca criogenică va fi dusă în străinătate, dacă este în siguranţă”, a relatat Bilozerska pentru CNN. Clinica a asigurat-o că embrionii erau protejați de un perete întărit, capabil să îi apere de șrapnel și resturi.
Ani mai târziu, după moartea mamei sale și revenirea definitivă la Kiev pentru a-și îngriji tatăl invalid, a decis să își asume ultima șansă. „Am simţit că aceasta era ultima mea şansă de a avea un copil. M-am dus la clinică pentru embrionul meu. Şi aşa s-a născut Pavlus, când aveam 46 de ani”, a declarat ea pentru CNN.
„Numele său mijlociu este Bohdan, care înseamnă darul lui Dumnezeu”, explică ea. „Îl iei în braţe şi te topeşti. El se întinde spre tine, zâmbeşte şi tu te îndrăgosteşti nebuneşte de el, este imposibil de descris”, mărturiseşte mama.
Efectele războiului asupra fertilității
Medicii din domeniul reproducerii asistate confirmă că războiul și stresul prelungit au efecte directe asupra capacității de a concepe. „O pot vedea cu ochii mei. Observăm mai multe complicaţii, mai multe anomalii, mai multe dificultăţi în ducerea sarcinii la termen”, a spus dr. Valeri Zukin, precizând că testele genetice efectuate pe embrioni avortați indică o creștere a anomaliilor cromozomiale de la începutul războiului.
Dr. Alla Baranenko semnalează și apariția menopauzei premature la femei mai tinere. „Calitatea ovulelor este mai slabă, iar numărul lor este în scădere – şi asta din cauza stresului, şi nu doar la pacientele mele, ci şi la donatoarele de ovule, care sunt femei fără probleme de reproducere. Şi totuşi, calitatea ovulelor lor este mai slabă”, a spus ea. De asemenea, și calitatea spermei este afectată, în special în cazul militarilor reveniți de pe front. „Păstrăm sperma de 30 de ani. Când comparăm calitatea spermei personalului militar de acum cu cea a bărbaţilor obişnuiţi dinainte de război, aceasta este, desigur, mai slabă. Stresul afectează şi bărbaţii, dar nu este vorba doar de stres, ci şi de condiţiile în care trăiesc”, explică dr. Alla Baranenko.
Volodimir Zelenski. Sursă foto: Facebook
Ucraina, o țară de văduve și orfani
Pierderile umane au transformat profund structura societății. Estimările arată că între 100.000 și 140.000 de ucraineni au fost uciși în cei patru ani de conflict. Vârsta medie a soldaților, de aproximativ 43 de ani, face ca majoritatea celor căzuți să fi fost căsătoriți și părinți.
Irina Ivanova a descoperit că este însărcinată după ce soțul ei, Pavlo Ivanov, pilot de elită F-16, a fost ucis în luptă, pe 12 aprilie 2025. Fiica lor, născută în decembrie, a primit numele Iustina, ales de amândoi înainte de tragedie. „Când i-am auzit plânsul, în acel prim moment, a fost ca şi cum aş fi început să respir”, a mărturisit Ivanova. „Poţi simţi cea mai mare bucurie şi cea mai mare durere şi te obişnuieşti cu faptul că acestea fac parte din tine şi din viaţa ta acum”, mărturiseşte Ivanova.
Datele oficiale indică existența a 59.000 de copii care trăiesc fără părinții biologici, majoritatea în familii adoptive. În paralel, grupuri de sprijin pentru văduvele militarilor au apărut în toată țara. Un astfel de grup online reunește peste 6.000 de membre și organizează întâlniri, seri comemorative și proiecte dedicate copiilor soldaților căzuți. Unul dintre proiecte trimite, în medie, 200 de cadouri lunar copiilor rămași fără tați.
„S-a întâmplat ca (soţul meu) Vovcik şi cu mine să nu avem copii, aşa că mi-era teamă că va fi foarte dureros pentru mine. Ne doream atât de mult acest copil, dar nu a mers... s-a dovedit că (lucrul la acest proiect) m-a ajutat să mă vindec”, mărturiseşte una dintre văduvele implicate. O altă femeie, rămasă văduvă la 45 de ani, spune deschis: „Războiul mi-a răpit anii în care aş fi putut avea copii”, a declarat ea pentru CNN.
Șase milioane de persoane s-au înregistrat ca refugiați
De la începutul invaziei pe scară largă, aproximativ șase milioane de persoane, în majoritate femei tinere și copii, s-au înregistrat oficial ca refugiați în străinătate. Mulți dintre ei s-au adaptat la noile condiții de viață, iar șansele revenirii scad pe măsură ce conflictul continuă.
„Cu fiecare lună care trece, distrugerile sunt din ce în ce mai mari aici şi, pe de altă parte, tot mai mulţi dintre emigranţii noştri de război se adaptează la noua lor viaţă în străinătate. Tot mai puţini se întorc”, a declarat Libanova pentru CNN.
Specialista avertizează că reconstrucția va necesita personal calificat. „Sper că cei mai calificaţi oameni se vor întoarce. ... Economia şi infrastructura vor trebui reconstruite. Vom avea nevoie de muncitori, în special de cei calificaţi. Dacă nu vom avea suficienţi oameni de acest fel, va trebui să aducem străini, ceea ce nu ar fi neapărat un lucru rău. Dar mă îndoiesc că mulţi străini calificaţi vor veni aici în număr mare”, arată Libanova.
În acest peisaj marcat de pierderi, Ucraina nu se confruntă doar cu distrugerea infrastructurii, ci și cu o fractură demografică adâncă, care riscă să modeleze viitorul țării pentru generații întregi.
