Operaţiunea „Enigma 2.0”. Cum a fost pus în libertate principalul suspect în pregătirea atentatelor la Kiev
- Julieta Savitchi
- 22 februarie 2026, 21:52
Şepeli adus la judecată/ Sursa foto: captură tvr MoldovaRepublica Moldova. Graţierea din 2022 a lui Nicolae Şepeli, principalul suspect în pregătirea a cel puţin nouă atentate la Kiev, a bulversat opinia publică dintre Nistru şi Prut după reţinerea acesuia şi a presupuşilor săi complici săptămâna curentă la Chişinău.
În timp ce unii au lansat critici dure în adresa guvernării, alţii au lansat ipoteza că nu s-a trecut fără implicarea serviciilor speciale ruseşti.
Istoria graţierii lui Nicolae Şepeli demonstrează că în pregătirea drumului spre libertate a traficantului de droguri au fost implicaţi nu doar cei din Comisia de graţiere de pe lângă preşedintele Republicii Moldova, dar şi funcţionari de la Procuratura Generală şi Ministerul Justiţiei de la Chişinău.
La momentul eliberării din închisoare, Şepeli îşi ispăşise mai mult de jumătate din pedeapsa primită în Rusia pentru trafic de droguri în proporţii deosebit de mari. Se presupune că Şepeli ar fi fost recrutat de serviciile secrete ruseşti în timp ce se afla în detenţie în Rusia.

Nicolae Şepel, adus la judecată/ Sursa foto: captură
Istoria lui Şepeli în Federaţia Rusă
Nicolae Şepeli, 30 de ani, a fost reţinut pentru trafic de droguri la 17 aprilie 2016, în regiunea Belgorod, aflată la frontiera cu Ucraina. Atunci Şepeli avea doar 20 de ani.
La 9 noiembrie 2017, Nicolae Şepeli a fost condamnat la 11 ani de închisoare de Judecătoria orașului Starîi Oskol, regiunea Belgorod (Federația Rusă). Până a fi pronunţată sentinţa, Şepeli s-a aflat în arest preventiv un an şi şapte luni.
Transferul în Republica Moldova
Demersul privind transferul lui Nicolae Şepeli într-o închisoare din Republica Moldova a fost depus la Judecătoria Chişinău de către Ministerul Justiţiei la 7 noiembrie 2018. Fiind susţinut în instanţă de Liliana Pîrlog, acum şef-adjunct al Direcţiei cooperare juridică internaţională din cadrul Ministerului Justiţiei.
Transferul a fost susţinut în instanţă de Oxana Cucereavîi, procuror în secţia juridică internaţională din cadrul Procuraturii Generale. Întâmplător sau nu, anume în 2018 familia Cucereavîi îşi procură un apartament de 93,5 metri pătraţi, cu 105.000 euro, cu posibilitatea achitării în rate. Iar în 2019, soţii Cucereavîi, ambii funcţionari publici , şi-au procurat şi un automobil BMW, cu peste 15 mii de euro.
Prin încheierea pronunţată la 11 februarie 2019, Judecătoria Chişinău a admis solicitarea și a acceptat transferul lui Nicolae Şepeli. Decizia a fost luată de fostul magistrat Andrei Niculcea.
Andrei Niculcea este cel care a pronunțat sentința „secretă” de condamnare a fostului șef al Serviciilor de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, vizat în dosarul expulzării profesorilor turci de pe teritoriul R. Moldova. El a fost pedepsit cu o amendă.
Rise Moldova a publicat investigația „Miliardul dispărut: judecătorul lui Șor” în care dezvăluie legăturile deputatului fugar Ilan Șor cu ex-magistrul Niculcea. Judecătorul l-a condamnat pe Şor la 7 ani şi 6 luni de închisoare, dar i-a anulat toate interdicţiile, făcând posibilă fuga inculpatului peste hotare, în iunie 2019.
În perioada transferului din Rusia, Nicolae Şepeli a fost asistat de avocata Mariana Ulinici.
Graţierea
Începând cu 2020 și până la momentul grațierii, avocatul Denis Grecu a solicitat în instanță reducerea pedepsei în numele clientului său, însă demersurile au fost respinse.
În 2021, au fost depuse cereri de grațiere atât de către persoana condamnată, cât și de către Procuratura Generală. La recomandarea Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate de pe lângă Președintele Republicii Moldova, Șepeli a fost grațiat în 2022.
Comisia de graţiere care l-a scos în libertate pe Şepeli a fost fondată prin decret prezidenţial la 7 iunie 2021, cu puţin peste o lună înainte de alegerile parlamentare anticipate.
Preşedinte al Comisiei a fost Ion Guzun, avocat şi vicepreşedinte al Amnesty Internațional. Guzun a condus Comisia până în martie 2023, când a fost desemnat de Parlament membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
În Comisie au mai fost incluse deputatele PAS Doina Gherman şi Ana Racu (ultima deja e fostă deputată), compozitorul Gheorghe Mustea, un preot militar, un psiholog, un doctor în drept, un doctor în medicină, şeful direcţiei pentru prevenirea torturii din cadrul oficiului avocatului poporului, Alexandru Zubco, directorul unei organizaţii obşteşti şi şeful Biroului probaţiune din raionul Hânceşti.
În urma recomandărilor Comisiei de graţiere, în 2022, Nicolae Șepeli Andrei, a fost eliberat, prin decret prezidenţial, de executarea părții neexecutate a pedepsei (cca cinci ani), fiind stabilită o perioadă de probațiune. Graţierea fiindu-i anulată printr-un alt decret prezidenţial, în februarie 2026.
Niciunul din membrii Comisiei care a contribuit la graţierea lui Şepeli nu a venit cu explicaţii publice după reţinerea acestuia pentru presupusa organizare a unor atentate la Kiev.
Doar Ion Guzun, într-un comentariu la o postare pe Facebook a jurnalistei Cornelia Cozonac, a declarat că el s-a abţinut în cazul lui Şepeli. „Pe lângă preşedintele Comisiei sunt şi alţii. Mai sunt şi solicitările făcute de unele persoane. Dacă v-aţi fi documentat, nu v-aţi fi oprit la preşedintele comisiei. Dar şi la faptul că eu m-am abţinut”, a scris Guzun în comentariu.
Nicolae Şepeli ar fi avut bani
Procesul de graţiere este unul dificil, fiind admise doar zece la sută din aceste cereri. O spune însăşi fostul preşedinte al Comisiei, Ion Guzun, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, în mai 2023.
În acelaşi interviu, Guzun vorbeşte şi de graţierea unor deţinuţi condamnaţi pentru trafic de droguri în Federaţia Rusă. Iar după descriere, unul din ei pare să fie Nicolae Şepeli. Fostul preşedinte al Comisiei de graţiere mai declară în interviu că tinerii au reuşit să fie transferaţi în Republica Moldova pentru că aveau bani. Dar nu spune nimic despre abţinerea sa privind graţierea.
„Noi am analizat dosarul unor persoane condamnate pentru trafic de droguri și am observat că persoanele sunt foarte tinere. Ele au plecat în Rusia să lucreze în calitate de curieri. În Republica Moldova ele au fost recunoscute ca fiind victime ale traficului de ființe umane, chiar dacă în Federația Rusă sentința finală a fost pentru „trafic de droguri”. Aceste persoane au fost norocoase pentru că aveau bani. Familiile lor au reușit să achite transportul persoanelor pentru transfer în Republica Moldova, unde să continue executarea pedepsei penale. În final, persoanele au fost grațiate”, declara în 2023 Ion Guzun
Agenţi secreţi ruşi, infiltraţi în procesul de graţiere?
Expertul de la Watchdog, Ștefan Bejan, a comentat decizia președintei Maia Sandu graţierea lui Nicolae Şepeli şi a sugerat o anchetă pentru a verifica posibila implicare a serviciilor speciale ruseşti.
„Șefa statului nu a luat această decizie din capul ei, dar are o comisie prezidențială care se ocupă de acest lucru. Există bănuieli rezonabile că și aici serviciile speciale rusești ne-au lucrat.
Pentru că, pe de o parte, omul acela a fost extradat, pe de altă parte, cineva l-a inclus pe această listă și există întrebarea, mi se pare una firească - cum o persoană care a fost condamnată în Rusia la trafic de droguri în cantități foarte mari a ajuns să fie grațiată în Republica Moldova?
Cred că avem nevoie de niște răspunsuri clare și să vedem dacă nu cumva există rea-intenție și dacă nu cumva în cadrul acelei comisii se află oameni infiltrați. Mi se pare rezonabil să avem asemenea răspunsuri”, a declarat acesta”, a declarat declarat expertul la o emisiune de la TVR Moldova.
Şepeli pledează nevinovat
Avocatul Denis Grecu, care l-a asistat pe Nicolae Şepeli în perioada pregătirii graţierii, a fost contactat şi de această dată, când tânărul este învinuit de organizarea omorurilor la comanda FSB-lui rusesc.
Apărătorul a declarat că clientul său va contesta în instanță decizia șefei statului privind retragerea grațierii și pledează nevinovat și nu ar fi pus la cale planul unor asasinate la Kiev. Totodată, Grecu susţine că clientul său nu ar fi fost recrutat de serviciile secrete rusești.
Pe de altă parte, procurorii susţin că Nicolae Șepeli este bănuitul principal în recrutarea persoanelor pentru omorârea unor persoane publice în Ucraina, printre care şi jurnalistul Dmitri Gordon.
Nicolae Șepeli este învinuit că a recrutat 1o persoane pentru executarea unor omoruri în Ucraina.