Denis Cenusa / sursa foto: Twitter
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Sondajele de la Chișinău atribuie partidelor „Democrația Acasă” și „Moldova Mare” rezultate sub pragul electoral de 5%. Astfel de rezultate fac imposibilă intrarea lor în parlament. Din acest punct de vedere, acestea nu par să reprezinte riscuri pentru actualul guvern și nici pentru integritatea viitorului legislativ.
Campanie electorală agitată la Chișinău
Chiar și așa, liderii acestor formațiuni - Vasile Costiuc și, respectiv, Victoria Furtună - sunt vizați de forțele de securitate ale statului (poliție și agenții anticorupție). În urma sancțiunilor occidentale împotriva lui Furtună pentru suspiciuni de legături cu rețeaua politică a lui Ilan Șor, exponenții „Moldova Mare” se confruntă cu restricții bancare.
Astfel, autoritățile încearcă să prevină finanțarea ilegală din străinătate, ceea ce ar preveni repetarea cazului Evgheniei Guțul, devenită bașcan al Găgăuziei în 2023 (cu 52% sau 27,376 de voturi) în condiții de corupție electorală. Restricțiile bancare cu care se confruntă „Moldova Mare” creează impedimente practice pentru a concura eficient în lupta electorală. Situația lui Costiuc este complet diferită.
Deși liderul „Democrației Acasă” nu se află sub sancțiuni occidentale, există măsuri indirecte care îl vizează în afara țării. De exemplu, Consiliul Audiovizualului de la București a invocat Actul Serviciilor Digitale al UE (DSA) pentru a cere de la TikTok să filtreze conținutul neautentic care îl favorizează pe Costiuc în alegeri de conturi gestionate din România (unde locuiesc 650.000 de cetățeni cu dublă cetățenie româno-moldovenească).
Principalele obstacole cu care se confruntă Costiuc provin din intervențiile poliției, care au inclus blocarea autobuzului electoral al partidului „Democrației Acasă” la Edineț, nordul Republicii Moldova.
Mobilizarea votului de protest și populismul. Narațiuni politice la Chișinău
Profilul celor doi lideri prezintă asemănări în două aspecte: direcționarea activității lor politice către votul de protest din extremele spectrului politic și utilizarea discursului și comportamentului populist.
Primul aspecta ține de interesul lor vizibil de a mobiliza votul de protest, deși se poziționează pe segmente electorale diametral opuse. Din punct de vedere ideologic, discursul lui Costiuc rezonează cu grupuri categorisite generic drept „unioniști”. Furtună operează cu mesaje care ating sentimentele populației cu viziuni „moldoveniste”, care se opun ideii de reunificare cu România ("pierderea statalității moldovenești").
A doua caracteristică este populismul la care recurg ambii actori. Costiuc a recunoscut deschis că, dacă va ajunge în parlament, va rămâne în opoziție pentru a trage semnale de alarmă asupra tuturor devierilor și/sau abuzurilor guvernării ("rolul de portavoce"). Până în prezent, Costiuc a câștigat popularitate prin spiritul său protestestar, tinzând să identifice problemele fără a oferi neapărat soluții politice.
Furtună recurge la măsuri populiste de natură legalistă, cum ar fi propunerea unui proiect de lege care, dacă va fi adoptat, ar incrimina neîndeplinirea promisiunilor electorale de către forțele politice. Furtună folosește și narațiuni anti-occidentale (îndatorare prin împrumuturi/credite, inundarea cu produse importate împotriva producătorilor locali, valori tradiționale/creștine etc.). Populismul pe care se bazează Furtună îi vizează pe alegătorii lui Ilan Șor, care, în acest fel, primesc semnalul pentru cine să voteze.
Alegeri parlamentare ordinare urmate de cele anticipate?
În condițiile actuale, victimizarea liderilor „Democrația Acasă” și „Moldova Mare” ar putea avea un efect „surpriză” pentru ceilalți actori politici, inclusiv pentru guvernare. Aproximativ 40% dintre alegătorii eligibili nu au decis încă pe cine să voteze, iar votul ar putea fi determinat în ultimul moment, în funcție de factori emoționali.
Discursurile dezbinate pot avea consecințe pentru alegători, care vor să se răzbune pe guvern. În numele fermierilor care au probleme nerezolvate de către autorități, unii alegători ar putea vota pentru Costiuc. La rândul lor, comunitățile din jurul pensionarilor penalizați în operațiunile de combatere a corupției electorale, întreprinse de către poliție, ar putea să-și îndrepte voturile către Furtună.
Scenariile care pot ieși la iveală din contextul electoral actual vor rezulta din două precondiții: neexcluderea acestor forțe politice din alegeri („platformă de colectare a voturilor”) și continuarea și/sau intensificarea acțiunilor punitive de către forțele de ordine („motive de victimizare”).
Chiar dacă aceste formațiuni nu ajung în parlament, presiunile prin care trec în actuala campanie electorală creează șanse pentru Costiuc și Furtună de a obține reprezentare în legislativ în cazul alegerilor anticipate din 2026. În acest sens, activitatea celor două formațiuni poate fi o investiție pe termen mediu în viitorul lor politic, cu rezultate tangibile în următorul ciclu electoral, dacă nu chiar deja la alegerile din 28 septembrie.
Scenariul 1. Excluderea din alegeri.
Ambele partide sau doar unul (probabilitatea este mai mare pentru „Moldova Mare”) ar putea fi eliminate din competiție, dacă se detectează indicii de corupție electorală, tentative de destabilizare, dezinformare etc. Având în vedere că măsurile restrictive au fost normalizate din motive de securitate națională, chiar și unele suspiciuni pot servi drept factor declanșator pentru decizii cu efect juridic imediat. Anterior, „Moldova Mare” a fost deja exclusă din competiția electorală, apoi repusă în drepturi de aceeași instanță.
Scenariul 2. Niciunul dintre partide nu trece pragul electoral.
Potențialul electoral al partidelor „Democrația Acasă” și „Moldova Mare” a fost exagerat sau alterat de „votul util” în favoarea altor forțe de opoziție. Unii dintre alegătorii care simpatizează cu Furtună s-ar putea reorienta în continuare către Blocul „Patriotic”. Cei care l-ar vota pe Costiuc s-ar putea împrăștia către partide mai mici – Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Liberal sau Partidul Național Moldovenesc, unde predomină discursul unionist.
Scenariul 3. Unul sau ambele intră în parlament.
Cele două partide politice pot genera surprize electorale, depășind pragul electoral. Prezența lor în parlament ar putea avea efectul de absorbție a discursului populist pe două extreme, cu care celelalte partide vor încerca să se disocieze ("izolarea partidelor marginale pentru a evita costuri de reputație).
În același timp, dacă unul dintre ele, și, chiar mai probabil, dacă ambele intră în parlament, următoarea legislatură ar putea trece prin mai multe perturbări, mai ales dacă Partidul Acțiune și Solidaritate ajunge și el în opoziție. În cazul în care Costiuc și Furtună intră în parlament după 28 septembrie, atunci partidele lor ar putea repeta succesul electoral în cazul alegerilor parlamentare anticipate sau repetate (în cazul invalidării) din 2026.
