Economie
Cei care au avut credite cu ROBOR ar putea cere despăgubiri. Anunțul făcut de Consiliul Concurenței
ROBOR. Sursa foto: arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Persoanele și companiile care au avut credite legate de ROBOR ar putea solicita despăgubiri în instanță după publicarea deciziei motivate a Consiliului Concurenței privind sancționarea mai multor bănci. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a declarat luni că legislația europeană permite astfel de acțiuni civile, însă eventualele prejudicii vor fi stabilite exclusiv de instanțe.
Cei care au avut credite cu ROBOR ar putea cere despăgubiri
Președintele Consiliului Concurenței a explicat că persoanele afectate de practicile investigate în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR pot încerca să obțină despăgubiri pe cale judiciară după publicarea motivării deciziei.
„Există legislație europeană în sensul ăsta, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru asta trebuie o acțiune subsecventă. Deci, după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile”, a răspuns Bogdan Chirițoiu, după ce a fost întrebat dacă românii cu credite calculate în funcție de ROBOR își pot recupera în instanță sumele plătite în plus.
Acesta a explicat că investigația vizează un ansamblu de comportamente care au influențat mecanismul de stabilire a indicelui ROBOR, însă efectele identificate se referă la variații reduse.
„Este un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui. Acum, cât de mari sunt modificările? Vorbim de fracțiuni de procente, deci nu vorbim aici de procente, pentru că oricum ROBOR-ul e stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Națională, care stabilește un maxim și un minim, în esență. Deci, culoarul ăsta e larg, de câteva procente. Noi ce vorbim aici este de fluctuații mici în interiorul acestui culoar. Acum, influența se duce asupra creditelor în lei și mai puțin asupra celor care folosesc IRCC-ul, pentru că IRCC e bazat pe tranzacții reale, nu pe tranzacții potențiale, și atunci zona asta, care acum e majoritară la populație, nu este direct afectată, dar rămân credite care sunt legate de ROBOR, deci credite în lei, unele ale populației și unele ale companiilor”, a susținut acesta.
Consiliul Concurenței nu stabilește valoarea prejudiciilor
Șeful autorității de concurență a precizat că instituția nu calculează și nu stabilește prejudiciile rezultate din astfel de practici.
„Repet, noi nu spunem că a crescut prețul cu 5% cu 6%, nu spunem niciodată acest lucru. Decizia noastră, ca toate deciziile pe care le luăm, nu cuantifică prejudicii. Nu există practică în Europa să facem așa ceva. Deja investigațiile țin 4 ani, procesele țin vreo 5 ani, nu intrăm niciodată în calcul de prejudicii, nici în acest caz, în niciun alt caz pe care îl facem noi în Consiliu. Deci, nu ne cereți așa ceva, pentru că nu avem aceste date, pentru că legea nu ne cere așa ceva și pentru că ne-ar îngreuna atât de mult activitatea, încât ne-ar putea-o bloca”, a adăugat acesta.
Potrivit lui Chirițoiu, investigația a început în anul 2022 și a analizat perioada 2018-prezent.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurentei. Sursă foto: Dreamstime
Cum s-ar fi produs coordonarea comportamentului în stabilirea ROBOR
Președintele Consiliului Concurenței a afirmat că instituția nu a identificat existența unui cartel clasic între bănci, ci un schimb de informații care putea influența procesul de stabilire a indicelui.
„Nu e un cartel, nu e ceva de genul 'ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit că mâine o să fie 7,5', deci nu vorbim de așa ceva. E un schimb de informații, repet, stabil de metodologii, comunicări, e adevărat între ei, faptul că în momentul când tu cotezi ai jumătate de oră în care trebuie să spui la cât stabilești în ziua respectivă indicii, din partea băncii tale. În timpul ăsta, ei puteau să vadă ce făceau ceilalți și se puteau influența unii pe alții. Deci, ce spunem noi: nu e ok să facă treaba asta. Au încălcat regulile de concurență, nu le obliga nimeni să facă acest lucru. (...) Deci, ROBOR-ul trebuie să funcționeze și atunci le acordăm o perioadă de 60 de zile din momentul când vor primi decizia, de când vor primi motivația, ca să-și ajusteze comportamentul”, a explicat acesta.
Chirițoiu a precizat că sancțiunile au fost calculate în principal în funcție de veniturile instituțiilor bancare, procentele aplicate fiind cuprinse între 5% și 7%.
Cea mai mare amendă acordată vreodată de Consiliul Concurenței
Președintele instituției a admis că sancțiunile au un impact financiar important asupra băncilor, însă a apreciat că acestea nu vor afecta funcționarea sistemului. Pe de altă parte, el a reiterat că persoanele interesate pot încerca să obțină despăgubiri în instanță.
”În România nu avem experiență cu așa ceva. Există procese de genul ăsta în Europa, la unele participă, s-au asociat firme din România, să ceară despăgubiri, dar noi în România n-am avut niciodată despăgubiri bazate pe Legea concurenței, deci n-am idee să vă spun cum vor acționa instanțele. Le acordăm o perioadă de tranziție, ca să-și ajusteze practicile, pentru că nu vrem să perturbăm piața, nu vrem să oprim funcționarea ROBOR-ului. Ideea este să-l îmbunătățim, nu să-l blocăm”, a susținut Chirițoiu.
Consiliul Concurenței a anunțat duminică sancționarea a zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, în baza legislației naționale și europene privind concurența.
Cea mai mare sancțiune a fost aplicată Băncii Transilvania, care a primit amenzi totale de peste 960 de milioane de lei, inclusiv pentru faptele atribuite OTP Bank România. Au urmat Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank România, UniCredit Bank, BRD-Groupe Societe Generale, ING Bank Amsterdam Sucursala București, CEC Bank, Exim Banca Românească, Libra Internet Bank și Banca Comercială Intesa Sanpaolo România.
Recomandările noastre
