Parlamentul European votează legea libertății presei. Secretul surselor, pluralismul și independența presei sunt principalele preocupări.

Legea libertății presei. Parlamentul European s-a pronunţat marți cu privire la o lege menită să apere pluralismul și independența presei, precum și secretul surselor, subiect aflat în centrul ştirilor în Franța, în condiţiile recentei reţineri a unei jurnaliste, scrie France 24.

La negocieri cu statele membre

Votul urmează să deschidă calea negocierilor cu statele membre, înainte de adoptarea finală.

Această „lege europeană a libertăţii presei” a fost prezentată de Comisie în septembrie 2022, în condiţiile deteriorării situaţiei din țări ale UE, precum Polonia și Ungaria.

Ea prevede garanții pentru independența editorială a redacțiilor față de puterea politică sau economică și stabilește obligații de transparență privind proprietatea instituțiilor de presă.

Interzice statelor membre sau entităților private să forțeze jurnaliștii să-și dezvăluie sursele.

„Garanţii” în legea libertății presei

Versiunea supusă votului europarlamentarilor interzice reținerea jurnaliștilor în legătură cu activitatea lor profesională, perchezițiile în documente și perchezițiile în birourile sau locuințelor acestora „în special atunci când astfel de acțiuni pot duce la accesul la sursele jurnalistice”.

Excepțiile de la acest principiu sunt strict reglementate.

„Aceste garanții sunt în mod clar mai protectoare decât legislația franceză și oferă un nivel de protecție care ar fi împiedicat să se întâmple un episod precum cel al lui Ariane Lavrilleux”, a explicat pentru AFP Julie Majerczak, directoarea biroului din Bruxelles al Reporters sans frontières (RSF).

Cazul Ariane Lavrilleux

Jurnalista Ariane Lavrilleux, care colaborează cu site-ul de investigații Disclose, a fost reţinută de poliție timp de 39 de ore în zilele de 19 și 20 septembrie și i-a fost percheziționat domiciliul, în cadrul unei anchete judiciare pentru compromiterea secretelor apărării naționale.

Și asta, în urma unor articole despre vânzările de arme franceze în străinătate și despre o misiune franceză de informații în Egipt pe care această țară ar fi deturnat-o pentru a ținti și ucide opozanți.

Aceste prevederi menite să protejeze munca jurnalistică prezic negocieri dificile cu statele membre, care și-au adoptat poziția față de acest text în iunie. La solicitarea Franței în special, au insistat asupra posibilelor derogări de la prevederile acestei legi în numele "securității naționale".

Textul prevede, pe de altă parte, că utilizarea programelor spion de tip Pegasus împotriva jurnaliştilor poate fi autorizată în anumite condiţii: dacă este „justificată de la caz la caz” şi dacă este dispusă de o autoritate judiciară independentă în cadrul unei anchete privind un „delict grav”, precum terorismul sau traficul cu fiinţe umane.

Legea libertății presei va interzice spionarea ziariștilor

Într-o scrisoare deschisă, 80 de organizații și sindicate ale jurnaliștilor au cerut europarlamentarilor să voteze pentru interzicerea absolută a utilizării acestui „spyware” împotriva presei, regretând că proiectul de lege o permite în anumite circumstanțe.

„Media Freedom Act va autoriza spionarea jurnaliştilor în numele 'securităţii interne' la cererea guvernului francez”, a denunţat Ariane Lavrilleux pe X (fostul Twitter), protestând împotriva unei legi pe care o consideră „ucigaşa libertăţii”.

Un alt punct controversat al legii: problema moderării conținutului jurnalistic de către platformele online. Pentru a împiedica aceste platforme să elimine sau să restricționeze în mod arbitrar articole sau rapoarte video, de exemplu, legea prevede un tratament aparte pentru media care îndeplinesc anumite condiții.

Transparență cu privire la proprietari, în legea libertății presei

Instituțiile de presă trebuie să fie transparente în ceea ce-i privește pe proprietarii lor, să fie independente din punct de vedere editorial, să fie supuse supravegherii unei autorități naționale sau să respecte standarde de autoreglementare, să nu genereze conținut printr-un sistem de inteligență artificială fără ca acest conținut să fi fost supus controlului uman.

Dacă o platformă consideră că o instituție de presă, recunoscută ca atare, încalcă prin conținutul său regulile de utilizare, trebuie să o avertizeze cu 24 de ore înainte de a trece la o eventuală suspendare sau restricție, pentru a-i da timp să se apere.

Wouter Gekiere, șeful biroului Uniunii Europene de Radiodifuziune (EBU, o alianță a serviciilor mass-media din 56 de țări) din Bruxelles, a salutat îmbunătățirile aduse de europarlamentari textului inițial, pentru a "reechilibra relația dintre furnizorii de servicii media și operatorii mari de platforme".

Textul dorește, de asemenea, să consolideze independența presei publice, prevăzând ca statele membre să le finanțeze prin bugete multianuale.

(Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR RADIO ROMÂNIA)