Papa Leon vizitează „fiica cea mare a Bisericii”. Slujbă cu jumătate de milion de oameni la Paris

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Papa Leon al XIV-lea începe vineri o vizită de patru zile în Franța, punctul culminant fiind o Liturghie grandioasă la care se așteaptă să participe peste o jumătate de milion de oameni în centrul Parisului, potrivit BBC.

Altar în Place de la Concorde pentru Liturghia ținută de Papa Leon

Pentru celebrarea de sâmbătă după-amiază, a fost construit un altar în Place de la Concorde, iar o zonă extinsă din jurul Champs-Élysées a fost izolată de poliție. Se așteaptă ca aproximativ 600.000 de credincioși catolici să umple bulevardul până la Arcul de Triumf și dincolo de acesta.

Mulțimi mari sunt așteptate și în alte etape ale itinerariului Papei, reflectând un entuziasm pe care Biserica îl atribuie setei spirituale crescânde în rândul francezilor și al altor europeni.

Papa Leon, primit de Emmanuel Macron, care nu va participa însă la Liturghie

Președintele Emmanuel Macron îl va întâmpina pe Papă pe aeroportul Orly vineri dimineață, apoi va purta discuții cu acesta la Palatul Élysée pe teme geopolitice și inteligență artificială (AI). De asemenea, Macron va susține un discurs cu Papa la Metz.

Cu toate acestea, președintele nu va fi prezent la nicio Liturghie oficiată de Papă, în mare parte pentru a evita încălcarea strictei separări a Franței dintre stat și religie.

În schimb, la slujba de pe Champs-Élysées vor participa soția sa, Brigitte, și prim-ministrul Sébastien Lecornu. De asemenea, sunt așteptați mai mulți candidați pentru alegerile prezidențiale de anul viitor, inclusiv Marine Le Pen din dreapta naționalistă, centriștii Edouard Philippe și Gabriel Attal și conservatorul Bruno Retailleau.

Tensiuni între Macron și Vatican

Au existat relatări despre tensiuni între Macron și echipa Vaticanului trimisă să facă aranjamentele, președintele fiind presupus frustrat în dorința sa ca vizita să aibă un aspect mai ceremonial.

Această afirmație a fost respinsă săptămâna aceasta de oficialii de la Élysée, care au declarat că este obișnuit să se ofere unui șef de stat în vizită – ceea ce este și Papa – o serie de evenimente de profil înalt, cum ar fi o escortă de cavalerie pe Champs-Élysées. Dar au spus că nu s-a așteptat niciodată ca Papa să accepte oferta.

Emmanuel Macron / sursa foto: captură video

Aceștia au confirmat că Papa Leon a refuzat ideea lui Macron de a se întâlni cu artizanii care au ajutat la reconstrucția catedralei Notre-Dame, devastată de incendiu. Acest lucru se datorează faptului că agenda sa era prea încărcată, au spus ei.

După o plimbare cu Papamobilul prin mulțime până la catedrala Notre-Dame, vineri după-amiază, Papei Leon al XIV-lea i se va alătura seara 80.000 de tineri pe Stade de France din nordul Parisului.

Duminică, 150.000 de persoane s-au înscris pentru a participa la slujbă în sanctuarul de la Lourdes.

Papa Leon, omagiu pentru Robert Schuman

Luni, Papa va fi la Metz, în nord-estul Franței, unde îi va aduce un omagiu lui Robert Schuman (1886-1963), unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene și un catolic fervent, care este astăzi candidat la beatificare.

Papa se va întâlni, de asemenea, la Paris cu un grup de migranți și la Lourdes cu câteva victime ale abuzurilor sexuale comise de membri ai clerului catolic.

Născut la Chicago în 1955, Papa Leon al XIV-lea a fost numit inițial Robert Prevost – un nume francez. De fapt, bunica sa paternă s-a născut în Le Havre, în Normandia, în 1894. Când s-a căsătorit în SUA, mulți ani mai târziu, ea și soțul ei italian au luat numele de Prevost, care fusese numele de fată al mamei sale.

Franța modernă, relație complicată cu Biserica Catolică

Franța are o relație complexă din punct de vedere istoric cu Biserica Catolică din Roma. Țara a fost mult timp cunoscută drept „Fiica cea mare a Bisericii”, deoarece se presupune, dar în mod inexact, că a fost primul regat care s-a convertit la creștinism. De fapt, Armenia, Georgia și Etiopia au precedat-o.

În secolul al XIV-lea, papalitatea a venit în exil la Avignon, în sudul Franței, iar în secolele următoare, armatele franceze au intervenit periodic în politica italiană, unde papii erau conducători seculari, precum și șefi ai Bisericii. Napoleon a ținut doi papi în captivitate.

Papii recenți au venit cu toții în Franța, în special Ioan Paul al II-lea, care a venit de mai multe ori între 1980 și 2004, și Papa Francisc, care a venit de trei ori, dar a evitat Parisul, mergând în schimb la Strasbourg, Marsilia și Corsica. Astăzi, Franța s-a secularizat la fel ca restul Europei, iar mai puțin de jumătate din populație se identifică drept catolică.

Numărul credincioșilor fideli a scăzut de la 35% din populație în 1960 la mai puțin de 5% astăzi, în timp ce numărul preoților s-a redus cu două treimi, de la 25.000 în 1990 la mai puțin de 9.000.

Însă, în ultimii ani, au existat semne ale unui interes crescând pentru tradiția religioasă, numărul botezurilor adulților dublându-se mai mult decât în ​​cinci ani, ajungând la 10.000 în 2025.

„Franța s-a secularizat într-adevăr, dar există un gol acolo unde Dumnezeu și valorile erau odată”, a declarat cardinalul François Bustillo, episcop de Ajaccio. „Oamenii caută ceva. Poate merg în India, Tibet sau Amazon. Și acum Papa vine aici de la Roma, aducând oamenilor o reamintire a propriilor rădăcini. „Ioan Paul al II-lea a fost cel care a trezit Orientul. Acum, Leon al XIV-lea va trezi Occidentul”, a spus el.