România nu se va confrunta cu o criză alimentară, pe fondul pandemiei de coronavirus, în următorii ani. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, nu crede în analizele care estimează că o astfel de situație se va întâmpla în următoarea perioadă, în agricultură.

„Credinţa mea este că nu ne paşte o criză alimentară, cel puţin nu în viitorul apropiat. (…) Citesc şi eu tot felul de analize FAO care ne semnalează că peste 10 ani sau peste 15 ani sau acum, mai curând, că a apărut această pandemie Covid, o să apară şi o criză alimentară”, a declarat ministrul Agriculturii.

Adrian Oros susține că acest an va fi mai bun pentru agricultură, după seceta din 2020, iar fermierii vor reuși să-și recupereze din pierderi. Ministrul Agriculturii a menționat că din discuţiile pe care le-a avut la nivel european nu sunt semne că va urma o criză alimentară.

„Unii pun această criză şi pe seama schimbărilor climatice, a fenomenelor extreme care duc la pierderi mari de producţie, cum am avut şi noi în zona de sud-est a României, anul trecut, din cauza unei secetei extreme, iar producţia de cereale a scăzut cu 40%. Dar anul acesta iată că ne revenim şi vremea ne ajută”, a spus Oros, la Digi 24.

Porc, pesta, porci

Criză la carnea de porc și legume

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a atras atenția că în România există o criză a cărnii de porc. care a apărut în anul 2017. În acel an s-a instalat pesta porcină africană, boală care a acoperit aproape toată ţara, într-un an şi jumătate. Multe ferme de animale au dat faliment în această perioadă.

„Astăzi, de exemplu, din 3,6 milioane locuri de cazare porc la îngrăşat sunt ocupate 900.000 (…) Producţia internă acoperă doar 25% din consumul intern, aici avem un minus din cauza pestei porcine africane, Dacă mă uit pe balanţa comercială avem o problemă şi cu legumele. Dacă la carnea de porc avem un deficit al balanţei comerciale de 620 de milioane de euro anual, la legume avem un deficit de 500 de milioane de euro”, a adăugat ministrul Adrian Oros.

El a explicat că această situaţie se datorează şi faptului că România se confruntă cu o problemă structural. Potrivit spuselor sale, sunt foarte mulți fermieri mici, care au o putere limitată de negociere cu autoritățile.

„Ei nu reuşesc nici atunci când îşi procură inputurile – seminţe, îngrăşăminte, pesticide – să obţină preţuri avantajoase, nici atunci când vor să îşi valorifice producţia la preţuri foarte bune, astfel încât foarte mulţi dintre ei nu rezistă pe piaţă. Singura soluţie realistă şi imediată este de a se asocia. Sigur este o reticienţă la asociere”, a mai spus ministrul Agriculturii.