Omul de afaceri rus, Kirill Seleznev, printre suspecții care ar fi obținut acte românești false

Politia. Sursă foto: Facebook

O anchetă de amploare a Parchetului General a scos la iveală noi detalii privind modul în care zeci de cetățeni ruși ar fi obținut documente românești pe baza unor certificate de cetățenie falsificate. Printre persoanele vizate se numără și Kirill Seleznev, om de afaceri aflat pe lista sancțiunilor internaționale și fost membru al conducerii Gazprom Neft.

Kirill Seleznev, printre suspecții care ar fi obținut acte românești fraudulos

Procurorii au efectuat în această dimineață mai multe percheziții în Suceava și în două sectoare din București, într-un dosar ce vizează obținerea ilegală a unor acte de identitate. Printre cei cercetați se află și Kirill Seleznev, în vârstă de 51 de ani, fost membru al Consiliului de Administrație al Gazprom Neft și aflat în prezent sub sancțiuni impuse de state occidentale.

În iunie 2025, Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Sector 6 a solicitat anularea actelor de naștere atât pentru Seleznev, cât și pentru două rude ale acestuia. Parchetul General a transmis că aproape 120 de persoane sunt urmărite penal pentru utilizarea unor certificate de cetățenie false, depuse în procedura de transcriere a certificatelor de naștere și pentru obținerea unor documente de identitate românești.

Potrivit unei surse citate de G4Media.ro, Kirill Seleznev ar fi primit prima carte de identitate românească la finalul anului 2023 de la Serviciul de Evidența Populației Bucecea – instituție unde, anul următor, anchetatorii au făcut mai multe percheziții în încercarea de a destructura o rețea transfrontalieră care mituia funcționari pentru eliberarea ilegală a actelor.

Ce se știe despre documentele obținute de Seleznev

În anul 2024, omul de afaceri și-ar fi preschimbat buletinul în Sectorul 3, unul dintre punctele unde se desfășoară percheziții și astăzi. Ulterior, în iunie 2025, Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Sector 6 a cerut din nou anularea actelor lui Seleznev și ale membrilor familiei sale, dosarul având termen la Judecătoria Sectorului 6 pe 12 decembrie.

Dintr-o decizie a instanței din 7 noiembrie, precum și din comunicatul transmis de Parchet, reiese că Seleznev nu a fost vreodată în România, nu a solicitat cetățenia și nu a depus jurământul necesar acordării acesteia. El s-ar încadra astfel în categoria celor care au depus la Serviciul de Evidență a Populației Bucecea, prin intermediul unui mandatar, un certificat de cetățenie fals, pretins a fi emis de un consulat românesc din străinătate.

Sursa citată afirmă că Seleznev ar fi încercat să folosească actele românești pentru a evita sancțiunile – inclusiv restricțiile de călătorie – care au fost impuse încă din 2023, înainte ca acesta să obțină cartea de identitate la Bucecea. În lista actualizată în aprilie 2025, numele său apărea asociat cu sancțiuni din partea SUA, Marii Britanii și Australiei.

De ce este vizat Seleznev în investigațiile internaționale

În descrierile oficiale ale sancțiunilor care îl vizează, la numele lui Seleznev este menționat:

„Membru al Consiliului de Administrație al Gazprom Neft · Conducerea superioară a companiilor de stat (…) Implicat în scheme de corupție ale PJSC Gazprom și ale filialelor sale. A participat la formarea unor surse de venit corupte pentru Vladimir Putin și cei mai apropiați asociați ai săi”.

Cu o zi înainte, sursa citată relata în exclusivitate că aproximativ 300 de cetățeni ruși ar fi obținut în ultimii ani documente românești în mod fraudulos, situație care a determinat declanșarea unei anchete extinse la nivelul Parchetului General.

Printre aceștia se numără inclusiv persoane care ar fi folosit identitatea unor soldați ucraineni decedați pe front după invazia Rusiei din 2022, pentru a redobândi în mod ilegal cetățenia română.

Noi detalii din dosarul Parchetului General

Conform surselor judiciare, mulți dintre beneficiarii acestor documente sunt considerați indivizi periculoși sau proximi intereselor Kremlinului, iar o parte dintre ei ar fi fost deja dați în consemn la Poliția de Frontieră.

Parchetul General a mai transmis sursei citate că într-unul dintre dosarele aflate în lucru au fost încheiate patru acorduri de recunoaștere a vinovăției cu cetățeni români și ucraineni implicați în obținerea ilegală a documentelor, pentru infracțiunile de complicitate la luare de mită și complicitate la fals informatic.

În plus, „au fost extinse cercetările față de proprietarii imobilelor care au luat în spațiu cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă și au fost extinse cercetările față de funcționarii publici cu privire la noi acte materiale.”

În alte două dosare, procurorii au dispus continuarea urmăririi penale împotriva a 96, respectiv 23 de persoane suspectate că au folosit certificate de cetățenie falsificate pentru a obține acte românești.