O țară din Europa, cutremurată de un scandal politic. Președintele are zilele numărate

O țară din Europa, cutremurată de un scandal politic. Președintele are zilele numărate Sursa foto: Oscar Espinosa Villegas | Dreamstime.com

Muntenegru a făcut un pas către alegeri anticipate după ce președintele Milo Djukanović a respins propunerea de prim-ministru desemnat sugerând, în schimb, demiterea anticipată a actualului parlament, după căderea a două guverne succesive. Numai că Opoziția a reacționat și a anunțat că în Parlament s-a format deja o majoritate favorabilă demiterii președintelui.

Preşedintele Muntenegrului, Milo Djukanović, a cerut organizarea de alegeri anticipate, agravând tensiunile politice ce afectează de multă vreme această mică ţară din Balcani.

„În Parlamentul Muntenegrului există o majoritate pentru demiterea președintelui statului, Milo Djukanović, și trebuie să o realizeze”, a comunicat coaliția din opoziție Frontul Democratic (DF), adăugând că Milo Djukanovic a încălcat Constituția, iar procedura de demitere este foarte simplă.

Muntenegru, la un pas de alegeri anticipate

„În situația în care președintele statului nu numai că a încălcat Constituția, dar periclitează și ordinea constituțională prin propunerea de dizolvare a Parlamentului, este necesar să apelăm la legislație și mecanismele constituționale” – se arată în comunicatul Frontului Democratic.

Ne puteți urmări și pe Google News

Mai mult, se subliniază faptul că „întreg Muntenegru vede că el (Djukanović) nu dorește să accepte propunerea majorității parlamentare, deși este obligat, dar dorește dizolvarea parlamentului, deși nu are dreptul să facă o astfel de propunere. În aceste condiții, Parlamentul trebuie să-l oprească prin demitere și prin convocarea de alegeri prezidențiale anticipate”.

Muntenegru trece dintr-o criză în alta după alegerile din 2020

Muntenegru trece dintr-o criză în alta după alegerile din 2020 pe care Partidul Democraților Socialiști (DPS) al președintelui muntenegrean, deja în opoziție, le-a pierdut după trei decenii la putere. În august, guvernul pro-occidental minoritar al lui Dritan Abazovic a fost victima unei moţiuni de cenzură, la câteva luni după căderea unui prim guvern format dintr-o coaliţie improbabilă de partide pro-ruse şi pro-sârbe, alături de grupări centriste.

Aceste din urmă partide s-au pus de acord luni asupra numelui lui Miodrag Lekic, un fost ministru de externe moderat, pentru formarea unui al treilea guvern, însă preşedintele Djukanović a refuzat să valideze această alegere. Dimpotrivă, el i-a cerut preşedintei Parlamentului să reducă mandatul deputaţilor, care durează oficial patru ani.

„Aceasta este soluţia optimă, care deschide posibilitatea de a organiza alegeri anticipate cât mai repede posibil. Dat fiind contextul regional şi mondial, provocările politice şi de securitate, precum şi problemele economice şi financiare cu care se confruntă Muntenegru, ţara are nevoie de un guvern competent, responsabil şi eficace”, a declarat Milo Djukanović.

De ce a fost dat jos Guvernul lui Dritan Abazovic

Însă această propunere mai trebuie adoptată de majoritatea deputaţilor, adică de cel puţin 41 din totalul celor 81, şi nu este sigur că şeful statului va putea aduna numărul de voturi necesare.

Muntenegru, ţară cu circa 620.000 de locuitori, foarte dependentă de turism, este puternic afectat de tensiuni politice şi religioase, în timp ce economia sa trece, la fel cum se întâmplă în numeroase ţări ale lumii, printr-o puternică inflaţie, după perioadele de lockdown şi declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei. În Muntenegru inflaţia este de 15%, în timp ce datoria publică reprezintă 80% din PIB.

Guvernul lui Dritan Abazovic a fost dat joc în principal din cauza unui acord controversat semnat cu Biserica Ortodoxă Sârbă (SPC), ortodoxismul fiind religia majoritară în Muntenegru. Acest acord prevede reglementarea proprietăţii a sute de mănăstiri şi biserici ale SPC în Muntenegru.

Însă Milo Djukanović şi o parte din populaţie acuză acordul că nu protejează interesele Muntenegrului, devenit independent faţă de Serbia în 2006. Preşedintele, arhitect al independenţei unei ţări membre a NATO şi candidată la UE, pledează de săptămâni întregi în favoarea alegerilor anticipate, informează Agerpres.