Un fenomen cu totul inedit s-a produs în luna august 2020, în atmosfera lui Neptun. O furtună, descoperită de telescopul spațial Hubble în septembrie 2018, și-a schimbat brusc direcția.

În timp ce acest vortex, estimat de cercetătorii de la NASA a avea un diametru de 7500 de kilometri, se îndrepta în direcția ecuatorului, și-a schimbat dintr-odată direcția pentru a începe să urce spre emisfera nordică a Neptunului, punctul său de origine.

Simulările digitale arată totuși că astfel de vârtejuri urmează în mod obișnuit o traiectorie clasică cu totul diferită: se formează la latitudini medii pentru a se îndrepta apoi către ecuator, unde se împrăștie, scrie publicația franceză Science et Avenir.

Furtunile „mama și copilul”

În mod straniu, schimbarea de direcție a vortexului gigantic a fost însoțită de o apariție simultană și în același loc a unei formațiuni mai mici, botezată de cercetători „pata întunecată junioară”.

„Junioară” este doar un fel de a spune, deoarece acest al doilea fenomen are un diametru de circa 6300 de kilometri.

Coincidența celor două fenomene îi face pe astronomi să creadă că furtuna mai mică ar fi un fragment din cea mare. Separându-se de vârtejul mare, „pata întunecată junioare” ar fi creat o perturbare a dinamicii acesteia și i-ar fi dat un impuls care a făcut-o să se întoarcă din drum.

Norii luminoși au dispărut

În paralel cu acest fenomen intrigant, scrie Science et Avenir, telescopul spațial Hubble a permis observarea dispariției norilor luminoși, alcătuiți din cristale de metan, care însoțeau marea furtună cel puțin din anul 2018. Această dispariție pare concomitentă cu schimbarea de traiectorie a sistemului principal.

Dinamica atmosferei planetei Neptun și cu atât mai mult cea a furtunilor sale rămân încă o mare necunoscută pentru cercetătorii științifici.

Această descoperire recentă, cu totul spectaculoasă și inedită, care dă peste cap toate modelele pe care aceștia le întocmiseră, le-ar putea permite să descopere o parte din secrete.