Partea ascunsă timp de 5000 de ani a Peșterei Scărișoara și-a deschis ușile, iar omenirea nu a mai văzut așa ceva

Peștera Scărișoara a conservat, timp de aproximativ 5.000 de ani, bacterii congelate, iar cercetătorii susțin că acestea ar fi rezistente la antibioticele care se administrează în prezent, potrivit Science Alert.

Peștera, una dintre cele mai mari din România

Peștera este una dintre cele mai mari peșteri de gheață din țară. Aceasta a fost păstrată sub un strat vechi de 5.000 de ani. În interior, oamenii de știință au identificat bacterii rezistente la antibioticele moderne, administrate în prezent. Tulpina descoperită de cercetători poartă denumirea Psychrobacter SC65A.3.

Cercetătorii afirmă că bacteriile identificate în Peștera Scărișoara rezistă la temperaturi scăzute și la zece antibiotice utilizate în prezent, care fac parte din opt clase diferite.

„Tulpina bacteriană Psychrobacter SC65A.3 izolată din Peștera de Gheață de la Scărișoara, în ciuda originii sale antice, prezintă rezistență la multiple antibiotice moderne și poartă peste 100 de gene legate de rezistență”, a declarat Cristina Purcarea, autoarea studiului.

O regizoare de origine română, premiată la Oscar. Cine este Natalie Musteață

Trei zodii care ar putea avea parte de mai mult noroc în perioada 16–22 martie, potrivit astrologilor

Bacteriile din peșteră rezistă la antibiotice utilizate frecvent

Antibioticele la care bacteriile din peșteră prezintă o rezistență ridicată sunt medicamente cunoscute, administrate atât oral, cât și injectabil, în tratarea unor afecțiuni precum tuberculoza, colita și infecțiile tractului urinar.

De asemenea, cercetătorii au explicat că aceste bacterii și-au dezvoltat rezistența în mod natural, fără intervenție umană, și că au devenit imune înainte de apariția antibioticelor moderne.

Laborator. Sursa foto: Pixabay

„Studierea microbilor precum Psychrobacter SC65A.3 recuperați din depozite de gheață din peșteri vechi de milenii dezvăluie modul în care rezistența la antibiotice a evoluat în mod natural în mediu, cu mult înainte ca antibioticele moderne să fie folosite vreodată”, a declarat Cristina Purcarea.

Schimbările climatice afectează bacteriile

Deși rezistența antimicrobiană este un fenomen natural, ea rămâne în același timp periculoasă. Aproximativ 20% din suprafața Pământului include medii înghețate și temperaturi scăzute, însă schimbările climatice rapide afectează capacitatea bacteriilor adaptate la frig de a face față acestor condiții.

Situația reprezintă o problemă serioasă, care provoacă milioane de morți anual la nivel mondial. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că una din șase infecții bacteriene la nivel global este rezistentă la tratamentele standard administrate.