Social
Românii din diaspora fac mai mulți copii decât cei din țară, proporțional. România, în pragul colapsului demografic
Nou născut. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
România traversează o criză demografică fără precedent. În timp ce alte state europene implementează politici consistente pentru a stimula natalitatea, cum sunt alocațiile generoase, subvențiile pentru locuințe și serviciile de îngrijire a copiilor, România rămâne în urmă. Un exemplu este obligativitatea plății contribuțiilor de sănătate pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului, considerată o povară suplimentară pentru tinerii părinți. Datele Institutului Național de Statistică (INSSE) arată că, în 2024, în România s-au născut 148.916 copii, cel mai mic număr din ultimii 100 de ani.
Tot mai puțini copii se nasc în România
Pentru comparație, în 1990 se nășteau peste 314.000 de copii. Aceasta este prima dată în ultimele trei decenii și jumătate când cifra nou-născuților scade sub 150.000. În contextul declinului natalității interne, diaspora joacă un rol tot mai important.
Românii sunt cei mai prolifici străini din Italia, cu 10.532 de copii născuți în 2024 din părinți români, urmați de marocani (9.448) și albanezi (9.115). Acești copii reprezintă peste 7% din totalul nașterilor înregistrate în România anul trecut.
Analiza ISTAT arată că, în Italia, ponderea nașterilor cu cel puțin un părinte străin este mai mare în regiunea Centru-Nord, unde migrația este mai stabilă. În Emilia-Romagna și Liguria, procentul nașterilor străine raportat la total este de peste 21%.
În sudul Italiei, această pondere scade sub 10%. În ceea ce privește cuplurile mixte, cel mai mare procent se înregistrează pentru părinți ucraineni sau tunisieni, în funcție de combinația mamă-tată.
Grafic scădere. Sursa foto: Pixabay
Natalitatea se prăbușește și în Italia
În Italia, natalitatea continuă să scadă de peste 15 ani. În 2024 s-au înregistrat 369.944 de nașteri, cu 2,6% mai puține decât în anul precedent, iar numărul mediu de copii pe femeie a ajuns la un minim istoric de 1,18. Previziunile ISTAT indică o reducere de peste 20% a populației active în următorii 25 de ani.
„În special, examinând cetățenii individuale, cea mai mare pondere a nașterilor cu părinți care sunt ambii străini din numărul total de nașteri cu cel puțin un părinte străin este observată pentru cetățenia nigeriană (91,1 % din cazuri). În ceea ce privește ponderea nașterilor în cupluri mixte, cel mai mare procent se înregistrează pentru cetățenia ucraineană (52,9%, din care 48,0% sunt formate din mamă ucraineană și tată italian). În ceea ce privește cuplurile mixte în care tatăl este străin, procentul cel mai ridicat este pentru cetățenia tunisiană (17,1%)”, se arată în analiză.
Tendința descendentă se observă și la nivel european. Doar 23,6% dintre gospodăriile UE aveau copii în 2024, iar familiile cu trei sau mai mulți copii devin excepția.
Mai puțini copii în România
La nivel local, județele cu cea mai mare natalitate sunt București, Iași, Cluj și Timiș, arată România TV.
Cele cu cele mai puține nașteri, sub 2.000 lunar, sunt Tulcea, Caraș-Severin, Mehedinți și Covasna. Sociologii avertizează că această situație va genera probleme majore pe piața muncii și va pune presiune suplimentară pe sistemul de pensii.
