Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Românii așteaptă adevărul despre situația țării, măsuri pentru traiul de zi cu zi și sfârșitul privilegiilor de partid. Intrarea la guvernare nu aduce nimănui un cec în alb.
Nu laud PSD pentru că intră la guvernare. Nici nu îl critic pentru această decizie de a forma un cabinet condus de Luca Niculescu.
Un partid care cere voturi trebuie să își asume și guvernarea, mai ales atunci când țara trece printr-o criză. Asumarea puterii nu este, în sine, o performanță, un prilej de bucurie. Performanța începe cu ceea ce faci după ce ajungi acolo.
Realitatea zilei de astăzi este că Luca Niculescu, împreună cu câțiva tehnocrați și miniștri PSD, se pregătesc să preia o țară în suferință.
România a ajuns oficial o țară în care nesiguranța a intrat în case oamenilor, în bugetele familiilor și în planurile celor care încearcă să țină o afacere în viață.
E mai mult decât evident, o arată cifrele oficiale, că bilanțul guvernării Bolojan este un eșec grav pentru oamenii cărora li s-au cerut sacrificii, fără să li se ofere o perspectivă credibilă de redresare. Ne-am trezit dintr-odată într-o criză economică cum nu am mai avut până acum.
Așa că, după aproape șase luni de criză politică, dacă tot vom avea un guvern, românii au dreptul să ceară mai mult decât cine, ce funcție va avea în noul acest cabinet. Nu prea mai contează nici ce spune Sorin Grindeanu sau președintele Dan. De Bolojan nici nu ar trebui să mai amintesc pentru că este, probabil, cea mai detestată persoană în acest moment. Aud discuții pe unde merg, la cumpărături, prin diverse locuri. Toți zic “frumos” de Ilie Bolojan.
Înainte de promisiuni, spuneți adevărul
Primul lucru pe care îl aștept de la acest guvern este o prezentare limpede a situației pe care o găsește, în care ne aflăm, cu cifre, documente și explicații pe care să le înțeleagă tot românul. La televizor, în conferințe de presă transmise la ore de maximă audiență.
Câți bani sunt? Ce obligații de plată există? Ce restanțe au fost împinse de la o lună la alta? Ce cheltuieli nu mai pot fi susținute? Ce investiții au finanțare reală și care există doar în declarații?
Dacă există probleme ascunse, ele trebuie făcute publice. Dacă există contracte păguboase, numiri fără justificare profesională sau cheltuieli făcute în interesul unor grupuri, ele trebuie verificate. Iar acolo unde se constată încălcări ale legii, instituțiile competente trebuie sesizate.
Trebuie să se termine cu obiceiul de a invoca dezastrul moștenit fără să fie prezentate documentele care să susțină aceste acuzații.
Dar și cu obiceiul opus: de a descoperi nereguli și de a le îngropa imediat ce negocierile politice cer liniște.
Este, înainte de toate, o chestiune morală. Oamenilor cărora le-ai cerut să strângă cureaua le datorezi adevărul despre felul în care le-ai cheltuit banii lor.
Fără pacte de uitare
Nu mă impresionează lamentările pe care le citesc și aud la PNL și USR, triști de pierderea puterii. Mă interesează ce lasă în instituțiile pe care le-au condus.
Vreau să vedem numirile, concursurile, contractele, rezultatele. Cine a fost angajat, pentru ce post, cu ce pregătire și cu ce salariu? Ce a făcut instituția respectivă pentru cetățeni?
Nu este suficient să schimbi ministrul dacă mecanismul de sub el continuă să funcționeze pentru aceeași clientelă. Și nu ai făcut reformă dacă ai înlocuit apropiații altora cu apropiații tăi.
PSD NU poate cere verificarea administrației doar până la ușa propriilor oameni. Dacă vrea credibilitate, trebuie să accepte aceeași măsură pentru toți. Inclusiv pentru cei care au avut responsabilități în guvernările anterioare.
Răspunderea nu se negociază între partide, iar eventualele prejudicii nu se șterg printr-o nouă înțelegere parlamentară.
Am o sugestie pentru PSD: să muncească mai mult, pe brânci, cum se spune, să nu dea importanță țipetelor venite de la Opoziție și atunci va fi ok. Să nu mai piardă timpul cu discuții interminabile cu PNL- iști și mai ales cu USR - iști care ne-au arătat cine sunt: influenceri pe bani publici, turiști pe bani publici.
Guvernarea trebuie să se simtă în bugetul familiei
Ce mai vor românii? Măsuri urgente care să reducă presiunea prețurilor, în special acolo unde scumpirile se propagă în toată economia: energie și carburanți, mai ales că vine iarna… Investitorii și oamenii de afaceri din privat în general vor predictibilitate fiscală. Vor să poată calcula cât îi costă să țină deschisă o firmă. Faceți tot ce puteți pentru că ei țin economia! Nimeni altcineva. Dacă ei fac bani, vor fi fonduri și pentru indexări de pensii și pentru indexări salarii, și pentru a readuce TVA la 19%. Și, în general, pentru toate celelalte.
Este foarte clar că niciun guvern serios nu poate promite că oprește toate scumpirile printr-o simplă decizie. Dar poate explica ce instrumente are, ce măsuri ia, în cât timp și cu ce costuri.
Poate verifica dacă există practici anticoncurențiale. Poate cere transparență instituțiilor de reglementare. Poate analiza povara fiscală și poate evita să adauge, din nou, incertitudine peste incertitudine.
Atât cât știu îmi dă o perspectivă, cel puțin mie: redresarea cere și producție, investiții, firme care pot lucra și crea locuri de muncă. Dacă doar tai, taxezi și blochezi, ajungi să administrezi sărăcia.
Reforma începe cu privilegiile din propria curte
Românii s-au săturat să li se explice austeritatea de către oameni pentru care banul public pare o sursă inepuizabilă de confort. Adică nu poți cere austeritate și să vezi evenimente organizate la Oradea care costă milioane de lei.
O reformă administrativă serioasă trebuie să pornească de la atribuții și rezultate. Ce instituții sunt necesare? Unde se suprapun competențele? Câte funcții de conducere se justifică? Ce servicii primește cetățeanul pentru banii plătiți? Ce facem cu primării și angajați în localități de 500-1000 locuitori?!
Da, este clar că este nevoie de restructurări acolo unde posturile nu se justifică. Dar evaluarea trebuie să distingă între omul care muncește și postul păstrat pentru o relație politică.
Este nevoie și de o lege a salarizării care să poată fi explicată fără rușine: responsabilitate, competență, muncă și criterii transparente. Cu justificări clare pentru sporuri și pentru diferențele de venit.
Și trebuie să se termine cu neamurile, prietenii și oamenii de partid instalați în funcții pentru care nu au pregătirea necesară. Este un obicei care traversează partidele. Tocmai de aceea, nimeni nu poate pretinde că reforma îi privește numai pe ceilalți. E valabilă pentru absolute toate, dar toate partidele. USR ne-a arătat din plin cum angajează surori și cumnate.
Pentru PSD, miza este propria supraviețuire politică
Luca Niculescu este un om care are o carieră profesională în afara acestei funcții. Un eșec la Palatul Victoria ar rămâne unul public însă el se poate întoarce oricând la meseria lui.
Pentru PSD, riscul este și mai mare. Partidul își asumă o parte esențială a guvernării și va fi judecat și bombardat din secunda unu de toate celelalte partide care se duc oficial în Opoziție.
Atenție că PSD nu va putea invoca la nesfârșit premierul tehnocrat, moștenirea sau greutatea momentului.
Dacă intră la putere doar pentru a reface mecanismul numirilor și al împărțirii funcțiilor, își pregătește singur prăbușirea. Dacă nu lasă loc profesioniștilor și nu guvernează în folosul oamenilor, riscă să își piardă relevanța politică.
Românii nu datorează recunoștință vreunui partid pentru că acceptă să guverneze. Îl plătesc din banii lor ca să guverneze.
Țara suferă acum, iar răbdarea oamenilor nu se reînnoiește odată cu un nou premier și o nouă listă de miniștri.
Recomandările noastre
