Politica
Planul energetic al Guvernului Luca Niculescu. Peste 5.000 MW noi și independență energetică din 2028
energie (sursă foto: Arena Construcțiilor)
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, depus joi seară la Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu, pune un accent deosebit pe independența energetică a țării. Proiectul executivului prevede investiții masive în producția internă de energie, extinderea capacităților de stocare și modernizarea accelerată a rețelelor electrice. Obiectivul strategic este acoperirea consumului din resurse proprii și reducerea dependenței de importurile scumpe de electricitate până la finalul anului 2028.
Potrivit documentului, noul Executiv își propune să pună în funcțiune peste 5.000 MW de capacități noi de producție până la sfârșitul anului 2027, mizând în paralel pe valorificarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră.
Planul energetic al Guvernului Luca Niculescu. Peste 5.000 MW noi și independență energetică din 2028
Ținta exactă prevăzută în programul energetic ajunge la 5.800 MW capacități noi de producție. Din această valoare, aproximativ 3.600 MW vor proveni din surse regenerabile, iar 2.200 MW din centrale moderne pe gaze naturale, vizate fiind în principal proiectele de la Mintia și Iernut.
Pentru a asigura transparența procesului, Guvernul intenționează să publice lista completă a proiectelor și să prezinte stadiul lucrărilor la fiecare șase luni.
Luca Niculescu PSD / Foto: Inquam Photos / George Călin
Gazele din Marea Neagră, resursă prioritară pentru consumul intern
O altă componentă centrală a strategiei energetice este exploatarea perimetrelor din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep, derulat de OMV Petrom și Romgaz. Estimările oficiale arată că producția va debuta în prima jumătate a anului 2027, urmând să atingă un volum anual de aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze.
Volumul extras va fi direcționat cu prioritate către acoperirea necesarului intern, producția de energie electrică, fabricarea îngrășămintelor chimice și dezvoltarea industriei petrochimice. Doar cantitățile care depășesc consumul național vor fi destinate exportului.
În plus, programul stabilește revizuirea cadrului de redevențe plătit statului pentru exploatarea resurselor naturale înainte de începerea producției efective, cu garantarea respectării contractelor deja existente.
Investiții masive în stocarea energiei și proiecte hidro
Sistemul național va beneficia de extinderea capacităților de stocare prin instalarea de baterii de mare capacitate și derularea unor proiecte hidroenergetice majore. Tinta stabilită pentru sfârșitul anului 2026 este de circa 1.500 MW în capacități de stocare, urmând ca portofoliul să ajungă la 4.500 MW până în 2028.
Printre hidrocentralele prioritare menționate în document se numără Tarnița-Lăpuștești din județul Cluj și Frasin-Pângărați din zona lacului Bicaz, județul Neamț.
Cărbunele rămâne în sistem până la apariția alternativelor
În ceea ce privește tranziția de la combustibilii fosili, grupurile pe lignit din cadrul Complexului Energetic Oltenia vor fi menținute în funcțiune atât timp cât sunt necesare pentru siguranța alimentării naționale, până la punerea în funcțiune a noilor capacități de înlocuire.
Planul de retragere treptată a centralelor pe cărbune va urmări calendarul convenit cu Comisia Europeană, reevaluat periodic la intervale de șase luni. În paralel, pentru anul 2027 este programată darea în folosință a unor parcuri fotovoltaice dezvoltat de Complexul Energetic Oltenia, însumând aproximativ 735 MW.
Pas important pentru extinderea centralei de la Cernavodă
Sectorul nuclear rămâne un pilon strategic. Programul de guvernare include retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, proiect care beneficiază deja de o finanțare aprobată de Banca Europeană de Investiții în valoare de 800 de milioane de euro.
În privința Unităților 3 și 4, proiectate pentru o capacitate combinată de circa 1.400 MW, este prevăzută pregătirea pachetului financiar și finalizarea procedurilor legate de ajutorul de stat la nivelul Comisiei Europene, condiție obligatorie pentru decizia finală de investiție.
Modernizarea rețelelor și reducerea timpilor de racordare Planul național de dezvoltare a rețelelor de transport al energiei electrice pentru perioada 2026–2035 cuprinde 117 lucrări, dintre care 25 reprezintă proiecte complet noi.
De asemenea, strategia vizează întărirea conexiunilor transfrontaliere cu Ungaria și Bulgaria, eficientizarea rețelelor de distribuție și reducerea cu 30% a duratei medii necesare pentru racordarea noilor consumatori și producători.
Soluții pentru termoficarea Capitalei și transferul ELCEN
Pentru modernizarea sistemelor de termoficare urbane, Guvernul mizează pe atragerea a 590 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, la care se adaugă încă 450 de milioane de euro dedicați instalațiilor de înaltă eficiență în cogenerare. De asemenea, este prevăzut un program dedicat în valoare de 300 de milioane de euro finanțat împreună cu Banca Mondială.
Pentru București, măsura decisivă este finalizarea procesului de transfer al ELCEN către Municipiul București, creând premisele ca producția și distribuția energiei termice să fie operate integrat de o singură entitate.
Recomandările noastre
