Nicolae Ceaușescu, de la Agricultură în vârful Armatei și al PMR. Colectivizarea, fotbalul și moartea lui I.V.Stalin

Nicolae Ceaușescu, de la Agricultură în vârful Armatei și al PMR. Colectivizarea, fotbalul și moartea lui I.V.Stalin

Perioada 1948-1954 este pentru Nicolae Ceaușescu una decisivă. Trece succesiv prin Ministerul Agriculturii și prin Ministerul Apărării, denumit ulterior Ministerul Forțelor Armate. Perioada este una esențială pentru că se fac alegeri pentru Marea Adunare Națională și se adoptă prima Constituție a Republicii Populare Române. Să nu uităm de Legea Naționalizării și debutul colectivizării. Trebuie spus că în această perioadă, Ceaușescu s-a ocupat și de echipa de fotbal a Armatei.

Nicolae Ceaușescu, în Marea Adunare Națională și la Ministerul Agriculturii

La 28 martie 1948, Nicolae Ceaușescu a fost ales deputat în Marea Adunare Națională.  Avea 30 de ani din care „15 ani de activitate revoluționară”. cum vor scrie biografii oficiali ai PCR mai târziu despre „Cârmaci”. Două săptămâni mai târziu, la 13 aprilie 1948, se adopta prima Constituție comunistă din Republica Populară Română. Va fi în vigoare până la 24 septembrie 1952.  La 13 mai 1948, Nicolae Ceaușescu devine Subsecretar de Stat în Ministerul Agriculturii.  Va petrece aici puțin peste un an și jumătate până la finalul anului 1949.

La 11 iunie 1948, s-a dat startul naționalizării mijloacelor de producție. Nicolae Ceaușescu nu a fost implicat în acest eveniment legislativ și politic, rolul său fiind, în această perioadă, exclusiv în pregătirea debutului colectivizării agriculturii.

La 2 martie 1949, proprietăție mai mari de 50 hectare se expropriaseră prin  Decretul Nr. 84.  În data de 3-5 martie 1949, Plenara Comitetului Central al Partidului Munitoresc Român (CC al PMR) a stabilit cadrul în care se va desfășura politica agrară românească. Se decisese desființarea proprietății țărănești, fie ea mică sau mijlocie, urmărindu-se colectivizarea pe model sovietic. Nicolae Ceaușescu a fost implicat în punerea în aplicare a primelor directive.

Sunt documentate deplasări ale lui Ceaușescu în zona fostului județ Argeș pentru a pune în aplicare deciziile privind colectivizarea. În iulie 1949, s-au înființat primele gospodării agricole colective (GAC). Sunt voci care susțin că în acest context, Ceaușescu a beneficiat de aportul sublocotenentului Vasile Milea (născut la Lerești, în actualul județ Argeș). Acesta era atunci ofițer în Brigada 9 Tancuri a cărei garnizoană era la Murfatlar în actualul județ Constanța. Nu se știe dacă Milea a fost detașat acolo, însă mulți văd faptul că Milea și Ceaușescu atunci s-ar fi cunoscut prima dată.

Nicolae Ceaușescu la Ministerul Apărării

Nicolae Ceaușescu a schimbat Ministerul la începutul anului 1950. În ianuarie, când a împlinit 32 de ani, a fost avansat la gradul de general-maior, deși el nu făcuse stagiul militar.  La 18 martie 1950, a fost numit Ministru-adjunct în Ministerul Forțelor Armate, noua denumire a instituției.

Din această poziție, Ceaușescu a fost numit Șeful Direcției Politice Superioare a Armatei (DSPA).  Va ocupa această funcție până la 19 aprilie 1954, Misiunea sa esențială a fost să vegheze la organizarea Armatei pe model sovietic și să o transforme prin ideologizare într-un instrument militar-politic al Partidului Muncitoresc Român.

Elena Ceaușescu

Elena și Nicolae Ceaușescu, în tinerețe

Putem lega activitatea lui Nicolae Ceaușescu de la Armată și de episodul cunoscut drept „Noaptea Demnitarilor” din 5/6 mai 1950. Au fost arestați cu această ocazie 69 înalți demnitari din statul român interbelic, inclusiv numeroși generali români precum Henri Cihoski, fost Ministru de Război, Ion Rășcanu, fost Primar al Capitalei sau Constantin Ilașievici. În această perioadă, cu Nicolae Ceaușescu lider al politizării Armatei Române, au fost epurate toate cadrele considerate „elemente periculoase” sau „elemente dușmănoase”, ori „elemente nesănătoase”. Programele de pregătire tehnico-tactică, instrucția, uniformele, armamentul au fost cele sovietice. În paralel, cu acestea, evident, un rol esențial îl ocupa prelucarea ideologică. Drumul fusese deschis în perioada 1946-1950, de către colonelul Valter Roman, ofițer în Divizia „Horea Cloșca și Crișan”, predecesorul lui Nicolae Ceaușescu la conducerea politică a Armatei.

La 2 octombrie 1952, a fost avansat General-locotenent (cu două stele). Ceaușescu și-a făcut datoria. Istoricii și biografii lui susțin că acesta este momentul în care el a pus ochii pe diverși ofițeri și activiști pe care i-a transformat în aliați.

Ceaușescu și fotbalul

La 5 iunie 1948, în cadrul Ministerului Apărării, s-a înființat Clubul Sportiv Central al Armatei (CSCA), care avea și secție de fotbal. La 28 februarie 1950, s-a impus denumirea Casa Centrală a Armatei (CCA). Nicolae Ceaușescu a primit, în calitatea sa de șef al DSPA să urmărească și performanța echipei de fotbal. Deși nu mai era atunci implicat direct în Armată, în decembrie 1961, când era Secretarul Comitetului Central al PMR, Ceaușescu a decis ca echipa să se numească „Steaua”. A vrut ca pe stadioane să nu se huiduie un nume care conținea „Armata” în denumirea sa.

S-a acreditat ideea că Valentin Ceaușescu ar fi ținut cu Steau și ar fi contribuit la succesul echipei pentru că și tatăl lui ținuse cu Steaua. Fostul Ministru al Apărării, generalul Constantin Olteanu a precizat că drumul Stelei spre momentul Sevilla 1986 a pornit de la ordinul lui Ceaușescu dat lui Olteanu, acela ca echipa să bată echipa Dinamo la fotbal.

Viața de familie

Dacă la 17 februarie 1948, în familia Nicolae și Elena Ceaușescu vine pe lume primul născut, Valentin, în 1949 și în 1951, cei doi mai au o fată, pe Zoia, născută la 1 martie 1949 și pe Nicu, născut la 1 septembrie 1951.  Nicu va deceda la 26 septembrie 1996. Zoia va deceda la 20 noiembrie 2006.

În această perioadă, Elena Ceaușescu, soție de lider comunist, fără perioada de ilegalitate recunoscută, va lucra în calitate de mic funcționar la  Ministerul Afacerilor Străine. Din 1965, se va numi Ministerul Afacerilor Externe. Va mai ocupa alte funcții în diverse instituții până în 1952, când se va orienta spre studii de chimie și spre industria și cercetarea petrochimică.

Ceaușescu în Prezidiul Marii Adunări Naționale, responsabil cu politica externă

Istoricii au scris de faptul că Nicolae Ceaușescu avea pretenția că se pricepea la toate. Această autosugestie s-a format pentru că în 1950, în biografia lui Ceaușescu mai apare o funcție importantă.

În perioada 31 mai 1950- 3 octombrie 1955, Nicolae Ceaușescu a fost membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale. În acest context, a fost ales în poziția de Președinte al Comisiei de Politică Externă a Marii Adunări Naționale. Așadar, Ceaușescu a trecut de la Agricultură, la Armată și la Politica Externă în numai doi ani, din 1948 până în 1950. Anterior fusese Secretarul UTC și Secretar regional pentru Dobrogea și Oltenia, deputat de Olt în Adunarea Deputaților.

Gheorghe Gheorghiu Dej și Nicolae Ceaușescu Sursa foto: Wikipedia

1952. Nicolae Ceaușescu în topul ierahiei PMR

Anul 1952 este anul în care Nicolae Ceaușescu accede în „Olimpul” puterii comuniste. Are 34 de ani. În perioada 1948-1952, fusese membru supleant al CC al PMR.  La 26-27 mai 1952, are loc Plenara CC al PMR care consfințește eliminarea din partid a grupului „moscovit” Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca. Nicolae Ceaușescu este numit membru „plin” al CC al PCR și membru supleant al Biroului Politic.

Așadar, anul 1952 marchează faptul că Nicolae Ceaușescu este la vârful PMR. Își ocupa în continuare rolul său de șef al DSPA și funcția de la Ministerul Forțelor Armate. Asta, într-o epocă în care Gheorghiu-Dej dezlănțuise epurările. În 1948, fusese eliminat din vârful PMR Lucrețiu Pătrășcanu. Fusese demis, apoi după constituirea PMR, a fost arestat și ulterior anchetat. Va fi judecat și executat în 1954. Ceaușescu însuși, care-l va reabilita în 1968, scrisese la „Scînteia” un articol în care-l acuza de spionaj anglo-american și de trădare.

Anii 1953 și 1954. Ceaușescu, la Moscova când a murit I.V.Stalin

În perioada ianuarie-iulie 1953, Nicolae Ceaușescu studiază la Academia I.V.Stalin din București. Cadrele care predau acolo erau în primul rând ofițeri sovietici care asistau ofițerii români. Este la Moscova când moare liderul sovietic.  Sunt surse care afirmă că viitorul lider absolut al României a făcut stagii și la Academia „Mihail Frunze” din Moscova. Unul dintre profesorii lui Ceaușescu ar fi fost viitorul șef al URSS Yuri Andropov. Andopovov va fi Ambasadorul URSS la Budapesta în momentul Revoluției din 1956.  Ceaușescu rămâne impresionat de cultul personalității și de funeraliile de stat.  Este posibil ca atunci, Ceaușescu să fi intrat în raza de acțiune a aparatului de monitorizare a regimurilor din statele comuniste pe care NKVD (MGB, ulterior KGB) și GRU îl controlau discret sau vizibil în funcție de context. Trupele sovietice vor staționa în România până în 1958.

În 1957, când va coordona represiunea de la Vadu Roșca, Nicolae Ceaușescu a fost în pericol să fie scos de la vârful PMR. Nu au fost simple bârfe de cafenea, au fost discuții purtate la nivelul conducerii superioare a PMR. Și totuși, inexplicabil, sau explicabil printr-o intervenție „de sus”, Ceaușescu nu va păți nimic.

Posibil ca Dej să fi fost de acord ca Nicolae Ceaușescu să meargă la Moscova tocmai pentru a arăta că epurarea Anei Pauker nu fusese un gest neprietenos față de Moscova, mai ales că Stalin ar fi vrut debarcarea Anei Pauker încă din 1947.  În 1954, Nicolae Ceaușescu devine membru plin al Biroului Politic al CC al PMR (inspirat de PolitBuro sovietic).

Nicolae Ceaușescu și Dej

Gheorghiu-Dej și Ceaușescu. Sursa foto: Arhivă EVZ

Turnura decisivă din 1954

La Plenara din 19 aprilie 1954, Gheorghiu Dej face rocada cu Gheorghe Apostol pentru o scurtă perioadă în fruntea PMR. De ce se făcuse această rocadă? Gheorghiu-Dej a vrut să vadă ce inamici și ce opozanți are în partid. În plus, considerase necesară o separare între funcțiile de partid și de stat. În perioada cât Gheorghe Apostol a condus PMR, Dej a fost Președintele Consiliului de Miniștri (Primul Ministru al Guvernului). Dej își reia funcția de Secretar General al PMR la 1 octombrie 1955.

În 1954, Nicolae Ceaușescu avea 36 ani. La 19 aprilie 1954, Ceaușescu își încetează activitatea la DSPA și la Ministerul Forțelor Armate. Va fi numit Secretarul Comitetului Central al PMR.  Ceaușescu este în Secretariatul CC al PMR alături de Mihai Dalea, Janos Fazekas, Iosif Chisinevski.

Secretariatul CC al PMR: „Dosarili vorbește”

Funcția era una esențială. Practic, Nicolae Ceaușescu, avea în Secretariatul CC al PMR gestiunea cadrelor Partidului. Practic, pe biroul lui Ceaușescu se adunau dosarele de partid ale celor care trebuiau promovați, schimbați din funcții sau trași pe linie moartă. În acea vreme, Ceaușescu putea să schimbe în eșaloanele inferioare de partid și în aparatul de stat pe cine dorea. Atunci ar fi fost auzit spunând „Dosarili vorbește”.  Practic, din 1954, Ceaușescu a putut să consolideze baza de oameni dependenți de el, bază creată când se afla la Direcția Superioară Politică a Armatei.

Momentul 1954 marchează un drum pe care Nicolae Ceaușescu va continua să urce spre poziția de lider absolut al României comuniste pe care o va pierde peste 35 de ani în decembrie 1989.