Șeful AEP respinge acuzațiile de control politic. Ce schimbări propune pentru instituție

Șeful AEP respinge acuzațiile de control politic. Ce schimbări propune pentru instituțieAdrian Țuțuianu. Sursa foto: Facebook

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), respinge acuzațiile potrivit cărora reformele pe care le propune ar putea transforma instituția într-un instrument de control politic și susține că direcția schimbărilor a fost prezentată încă de la preluarea mandatului, fiind, într-un fel, validată de Parlament prin votul de învestitură. Printre măsurile anunțate se numără modificarea legislației electorale, reorganizarea instituției, digitalizarea și schimbarea modului de înregistrare a partidelor politice.

Declarațiile au fost făcute în contextul criticilor legate de proiectele legislative promovate de AEP. Țuțuianu a argumentat că instituția are atribuții legale în ceea ce privește inițierea unor propuneri legislative din domeniul electoral și că acestea pot fi transmise Guvernului pentru a intra în circuitul de aprobare.

Ce reforme a anunțat conducerea AEP

Adrian Țuțuianu a afirmat că, în ultimele 11 luni, a prezentat constant obiectivele pe care le urmărește la conducerea instituției. Printre acestea se află elaborarea unui nou Cod electoral, modificarea legislației privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, adoptarea unui nou regulament de organizare și funcționare, precum și digitalizarea AEP.

Șeful Autorității a invocat și comunicarea publică, susținând că instituția a organizat mai multe conferințe de presă în perioada mandatului său, pentru a explica demersurile și schimbările propuse.

În opinia sa, criticile privind competența AEP de a iniția modificări legislative nu sunt justificate. Țuțuianu a argumentat că instituția poate transmite Guvernului proiecte de lege referitoare la sistemul electoral, iar legislația privind partidele politice intră în această categorie.

El a invocat și practica instituțională din ultimii nouă ani, perioadă în care, potrivit verificărilor sale, au existat cel puțin 15 inițiative legislative privind partidele politice, pentru care autoritățile parlamentare sau Guvernul au solicitat puncte de vedere din partea AEP.

Înregistrarea partidelor politice ar putea trece la AEP

Una dintre cele mai importante propuneri prezentate de Adrian Țuțuianu vizează schimbarea procedurii de înregistrare a partidelor politice. În prezent, această activitate este gestionată de instanțe, însă proiectul susținut de președintele AEP prevede transferarea atribuției către Autoritatea Electorală Permanentă.

AEP

AEP. Sursa foto: Arhiva EVZ

Țuțuianu a spus că, în urma documentării privind sistemele aplicate în alte jurisdicții, a identificat trei modele: înregistrarea partidelor prin hotărâre judecătorească, prin intermediul unui minister sau la autoritatea electorală.

El susține că varianta înregistrării la o autoritate electorală este aplicată și în unele democrații consolidate și că procedura propusă în România ar include garanții pentru transparență și control judiciar.

Cum ar putea fi contestate deciziile AEP

Potrivit proiectului prezentat de președintele instituției, cererile de înregistrare a partidelor ar urma să fie soluționate în cel mult 30 de zile de completuri specializate formate din cinci membri.

Procedura ar permite persoanelor interesate să consulte cererile de înregistrare și să formuleze intervenții. De asemenea, deciziile ar putea fi contestate în termen de cinci zile, iar dosarul ar fi transmis Curții de Apel București, care ar avea la dispoziție 15 zile pentru soluționarea contestației.

Țuțuianu a invocat controlul judiciar drept una dintre garanțiile împotriva eventualelor decizii arbitrare. El susține că mecanismul ar permite verificarea legalității deciziilor AEP de către instanță.

Reforma rămâne în centrul dezbaterii politice

Modificările propuse de conducerea AEP au generat controverse privind atribuțiile pe care instituția le-ar putea dobândi în raport cu partidele politice. Adrian Țuțuianu respinge acuzațiile că reforma ar urmări controlul politic și susține că proiectele sale urmăresc reorganizarea activității electorale și o gestionare mai eficientă a sistemului.

Propunerile legislative urmează să fie analizate în cadrul procedurilor instituționale de adoptare, iar forma finală a modificărilor va depinde de parcursul legislativ.