Politica
Șeful AEP, replică dură pentru PNL și USR după acuzațiile de sabotaj politic. Adrian Țuțuianu: Nu ne implicăm în strategiile partidelor
AEP. Sursa foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a respins marți acuzațiile lansate de reprezentanții PNL și USR, potrivit cărora instituția ar fi declanșat o ofensivă menită să blocheze o eventuală alianță între cele două formațiuni. Șeful AEP a subliniat că instituția pe care o conduce rămâne neutră și nu intervine în strategiile sau înțelegerile politice.
Adrian Țuțuianu invocă neutralitatea AEP și nevoia de modernizare a legii
Într-o reacție oficială, Adrian Țuțuianu a transmis că preferă un ton profesionist în fața criticilor venite din partea parlamentarilor PNL și USR. El a explicat că proiectul de revizuire a legislației privind partidele politice are ca scop alinierea la realitățile administrative și judiciare din ultimii 20 de ani, la jurisprudența europeană, dar și la cerințele actuale de digitalizare și transparență.
"Am luat act de declaraţiile celor doi deputaţi USR şi PNL şi de limbajul folosit la adresa preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Înţeleg să nu răspund în aceeaşi manieră, şi aleg să fiu civilizat şi profesionist. Atitudinea şi declaraţiile mele reflectă principiile de imparţialitate şi neutralitate care guvernează activitatea Autorităţii Electorale Permanente, prin menţinerea unei conduite obiective, echilibrate şi lipsite de orice formă de subiectivism sau părtinire", a transmis președintele AEP.
Totodată, acesta a precizat că demersul legislativ a fost deja prezentat formațiunilor politice, atât celor parlamentare, cât și celor neparlamentare, pentru consultare.
"Iniţiativa se înscrie în sfera atribuţiilor legale ale AEP şi a responsabilităţii instituţionale de îmbunătăţire a cadrului normativ, cu respectarea legalităţii, imparţialităţii, neutralităţii şi autonomiei partidelor politice. Proiectul a fost prezentat şi supus consultării partidelor parlamentare şi neparlamentare, propunerile formulate urmând să fie analizate şi valorificate în forma finală.
Fundamentarea acestuia are în vedere liniile directoare de conduită şi recomandările OSCE/ODIHR şi ale Comisiei de la Veneţia, precum şi jurisprudenţa relevantă, inclusiv Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 37/2022. Demersul vizează clarificarea şi sistematizarea normelor privind constituirea, organizarea şi funcţionarea partidelor politice, cu respectarea statutului acestora de persoane juridice de drept privat, a rolului lor de utilitate publică şi a funcţiei esenţiale în viaţa democratică", a mai punctat Țuțuianu.
Adrian Țuțuianu. Sursa foto: Facebook
Modelele europene și sprijinul CSM pentru degrevarea instanțelor
Șeful AEP a adus în discuție practica internațională, arătând că în țări cu tradiție democratică precum Irlanda, Malta, Țările de Jos, Suedia sau în provincia canadiană Quebec, înregistrarea partidelor intră în atribuțiile autorităților electorale. În alte state europene, printre care Austria, Croația, Cipru, Cehia, Finlanda, Letonia, Slovacia, Slovenia și Spania, registrul partidelor este gestionat de autorități administrative centrale.
"Organizarea instituţională în materie de înregistrare a partidelor politice diferă de la un stat la altul, în funcţie de cadrul constituţional şi legislativ propriu. Aceste realităţi sunt uşor de verificat printr-o minimă documentare, iar afirmaţiile formulate fără o raportare la modelele europene şi internaţionale sunt lipsite de fundament", a explicat Adrian Țuțuianu.
Potrivit acestuia, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a validat oportunitatea acestei soluții, care ar ajuta la degrevarea Tribunalului București de o parte dintre dosarele privind partidele politice: "(…) În acelaşi sens, existenţa unei proceduri administrative în materia partidelor politice nu constituie o noutate la nivel european, întrucât, în numeroase state europene, cererile privind înregistrarea partidelor politice sunt soluţionate, în primă etapă, de autorităţi sau structuri administrative, soluţiile pronunţate în cadrul acestei proceduri putând fi supuse controlului instanţei judecătoreşti (…)".
Țuțuianu a dat asigurări că noua procedură propusă este supusă controlului judecătoresc al Curții de Apel București și a respins ideea că instituția ar acționa la comandă politică.
"Procedura de înregistrare presupusă în proiect este transparentă, clară şi supusă controlului judecătoresc exercitat de Curtea de Apel Bucureşti, ceea ce asigură garanţiile legale şi posibilitatea verificării legalităţii acesteia. Autoritatea Electorală Permanentă este o instituţie administrativă autonomă, care nu se află în subordinea niciunei alte autorităţi publice, autonomia sa presupunând exercitarea atribuţiilor în mod independent, fără ingerinţe sau dispoziţii din partea altor instituţii. În acest context, orice acuzaţie privind existenţa unor instrucţiuni, presiuni sau influenţe asupra AEP este ireală", a subliniat șeful AEP.
Fără ordonanțe de urgență și fără implicare în alianța PNL-USR
Analiza sistemului electoral și experiența scrutinelor din 2024 și 2025 au arătat necesitatea unei reforme, aspect comunicat deja Parlamentului și partidelor, susține Țuțuianu. El a respins categoric scenariul adoptării acestor modificări prin ordonanță de urgență.
"Prin urmare, nu vorbim despre o iniţiativă apărută peste noapte sau despre o decizie lipsită de fundament, ci despre o măsură necesară, semnalată oficial. Înainte de a ameninţa cu plângeri penale pentru delapidare, cei doi parlamentari ar trebui să înţeleagă foarte bine despre ce este vorba şi să vină cu argumente juridice concrete. Altfel riscă să transforme o dezbatere serioasă într-o demonstraţie de lipsă totală de înţelegere a subiectului. AEP a precizat în repetate rânduri că nu a avut şi nu are în vedere promovarea vreunui proiect de lege prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă.
Reglementările propuse în materia partidelor politice şi a legislaţiei electorale sunt de domeniul legii organice, motiv pentru care adoptarea acestora presupune parcurgerea procedurii legislative parlamentare şi dezbaterea lor în Parlament. De altfel, nici AEP şi nici Guvernul nu au susţinut promovarea acestor reglementări prin ordonanţe de urgenţă, orice afirmaţie contrară fiind lipsită de suport factual. Îi invit, aşadar, pe cei doi deputaţi, precum şi pe toţi cei care formulează astfel de acuzaţii, să parcurgă proiectul revizuit şi să analizeze conţinutul acestuia înainte de a face declaraţii publice, astfel încât opiniile exprimate să se bazeze pe informaţii corecte, complete şi pe o reală cunoaştere a demersului legislativ", a declarat el.
Referitor la o eventuală alianță între PNL și USR, șeful AEP a precizat că "apariţia unei eventuale alianţe PNL-USR, la care fac referire cei doi parlamentari nu reprezintă şi nu poate reprezenta o preocupare pentru AEP".
"Autoritatea nu se implică în opţiunile, strategiile sau înţelegerile politice ale partidelor. Instituţia este preocupată exclusiv de asigurarea respectării cadrului legal privind constituirea, organizarea şi funcţionarea partidelor şi alianţelor politice, în condiţiile prevăzute de lege. AEP îşi exercită atribuţiile în mod imparţial şi neutru, fără a favoriza sau dezavantaja vreo formaţiune politică, indiferent de orientarea, reprezentativitatea sau alianţele în care aceasta alege să se asocieze", a adăugat Țuțuianu.
Replică pentru Alexandru Dimitriu și Alexandru Muraru
Adrian Țuțuianu a ținut să clarifice și atacurile la persoană, menționând că nu a fost niciodată cercetat pentru fraudă electorală și că litigiile din interiorul instituției provin din perioade anterioare mandatului său.
"Resping cu tărie atacul lansat la adresa mea de către Alexandru Dimitriu (USR) şi Alexandru Moraru (PNL). De-a lungul activităţii mele în administraţie şi politică, am urmărit respectarea legii, promovarea interesului public şi am exercitat cu deplină responsabilitate mandatele încredinţate de către cetăţeni prin vot. Parcursul meu profesional este public şi transparent: am fost ales senator şi preşedinte al Consiliului Judeţean, inclusiv în sistemul votului uninominal, în care legitimitatea mandatului se construieşte prin votul direct acordat candidatului. Aceste rezultate reprezintă expresia încrederii cetăţenilor şi a responsabilităţii asumate în funcţiile publice deţinute. Cred cu tărie că funcţiile de demnitate publică ne obligă pe toţi la responsabilitate, în primul rând faţă de adevăr, atunci când facem declaraţiile publice", a afirmat șeful AEP.
El a mai arătat că își dorește o instituție performantă și a făcut trimitere la declarațiile liderului PNL, Ilie Bolojan, privind reforma AEP.
"Nu mă aflu în conflict cu niciun angajat al instituţiei şi nu am urmărit niciodată crearea unor astfel de situaţii. Ceea ce le-am solicitat colegilor mei a fost şi rămâne să dea dovadă de corectitudine, seriozitate, profesionalism şi responsabilitate în îndeplinirea atribuţiilor, astfel încât, prin efort comun, să construim o instituţie performantă, respectată şi de care să fim cu toţii mândri. Domnul Alexandru Moraru ar fi trebuit să aibă cunoştinţă şi de declaraţiile preşedintelui PNL, Ilie Bolojan, care a vorbit recent despre necesitatea unei reforme profunde a Autorităţii Electorale Permanente.
Dezbaterile parlamentare privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Autorităţii vor reprezenta un prilej concret de a vedea în ce măsură declaraţiile publice privind reforma se regăsesc şi în acţiuni. Sper ca toate formaţiunile politice care susţin public necesitatea reformei instituţionale să contribuie în mod consecvent la realizarea acesteia, deoarece credibilitatea unui asemenea discurs se confirmă prin fapte, nu doar prin declaraţii. În caz contrar, diferenţa dintre angajamentele publice şi susţinerea efectivă a reformei va deveni evidentă", a conchis Țuțuianu, încheindu-și dreptul la replică prin citatul atribuit lui Sofocle: "Butoaiele goale fac gălăgie multă".
De la ce a pornit disputa și ce prevede noua lege a partidelor
Reacția șefului AEP vine după ce vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a acuzat instituția și PSD că încearcă să blocheze o posibilă construcție politică între liberali și USR pentru alegerile din 2028.
"Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de PSD-istul Adrian Ţuţuianu, a început deja ofensiva pentru blocarea unei eventuale alianţe PNL-USR. Cei de la PSD înţeleg foarte bine ce ar putea însemna o asemenea construcţie politică pentru ei în 2028 şi încearcă să-i pună piedici înainte ca ea să prindă contur", a scris Alexandru Muraru pe Facebook. Liberalul a susținut că PNL nu poate accepta ca regulile de înființare, radiere sau asociere a partidelor să fie stabilite de o instituție pe care o consideră controlată politic, cerând dezbatere transparentă în Parlament.
Proiectul propus de AEP vizează înlocuirea actualei Legi nr. 14/2003 a partidelor politice. Documentul conține 77 de articole, împărțite în nouă capitole, și reglementează întregul ciclu de viață al unei formațiuni politice, de la înființare până la dizolvare și radiere.
Recomandările noastre
