Politica
Demisie la vârful AEP, în plin scandal politic. Vicepreședintele instituției renunță la mandat
AEP. Sursa foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Vicepreședintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Cosmin-Gabriel Popp, a părăsit funcția în urma unei demisii oficializate prin decret prezidențial, într-un moment tensionat pentru instituție. Plecarea sa are loc pe fondul disputei politice dintre PNL, USR și președintele AEP, Adrian Țuțuianu, legată de proiectul de modificare a legislației privind partidele politice.
Plecare de la vârful AEP, în mijlocul disputei politice privind legea partidelor
Președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care Cosmin-Gabriel Popp este eliberat din funcție, documentul fiind publicat în Monitorul Oficial.
„La data de 10 noiembrie 2026, domnul Cosmin-Gabriel Popp se eliberează din funcția de vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente”, se arată în decret.
Popp a fost numit vicepreședinte al AEP în aprilie 2024, pentru un mandat de opt ani, printr-o decizie a fostului președinte Klaus Iohannis. Anterior, acesta a lucrat la Administrația Prezidențială, unde a ocupat funcții de director și consilier de stat în perioada 2018-2024. Înainte de această etapă, a fost deputat PDL între 2004 și 2008.
Conflict politic între PNL, USR și conducerea AEP
Plecarea vicepreședintelui AEP survine într-o perioadă marcată de tensiuni între conducerea instituției și reprezentanții PNL și USR. Disputa are ca punct central un proiect de modificare a legii partidelor politice, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de Adrian Țuțuianu.
Liberalii și reprezentanții USR contestă inițiativa și susțin că noile prevederi ar putea influența modul în care sunt înregistrate partidele, dizolvate formațiunile politice sau constituite alianțele electorale.
PNL a transmis că nu este de acord cu propunerea legislativă, argumentând că aceasta ar putea favoriza interesele electorale ale PSD.
„Un proiect de lege propus de o instituţie condusă de un reprezentant PSD şi iniţiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid, iar acest lucru este inacceptabil. Nu putem fi de acord ca înfiinţarea partidelor, radierea acestora sau dreptul la asociere în alianţe politice să depindă de un organism condus de persoane desemnate politic, aşa cum e cazul Autorităţii Electorale Permanente”, conform PNL.
USR a formulat acuzații similare, susținând că proiectul ar urmări să împiedice o eventuală alianță electorală între PNL și USR.
Ce spune Adrian Țuțuianu despre proiectul contestat
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a respins acuzațiile venite din partea celor două formațiuni politice. Acesta susține că instituția nu urmărește interesele unui partid, ci modificarea legislației electorale în conformitate cu recomandările organismelor internaționale.
Proiectul a fost publicat în transparență decizională la 21 august și prevede, printre altele, ca înregistrarea și dizolvarea partidelor politice să fie realizate prin hotărâri ale Autorității Electorale Permanente.
Potrivit lui Țuțuianu, documentul a fost discutat cu reprezentanții partidelor parlamentare și neparlamentare, dar și cu structurile asociative ale autorităților publice locale. Consultări au avut loc la 28 iulie, 27 august și 2 septembrie, iar o nouă dezbatere a fost organizată pe 4 noiembrie.
AEP a respins „categoric” acuzațiile și încercarea de „a transforma AEP într-o ţintă a disputelor politice” dintre partide.
„Autoritatea Electorală Permanentă este o instituţie autonomă, independentă şi apolitică, care îşi exercită atribuţiile cu imparţialitate, în interesul democraţiei şi al corectitudinii procesului electoral”, se menţionează într-un comunicat.
Adrian Țuțuianu. Sursa foto: Facebook
Deputații PNL și USR îi cer lui Țuțuianu să retragă proiectul
Disputa a escaladat luni, când deputații Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL) i-au solicitat șefului AEP să renunțe la proiect și să lase Parlamentul să decidă asupra modificărilor legislative.
Alexandru Dimitriu a susținut că inițiativa ar concentra prea multă putere în mâinile conducerii AEP și a amenințat cu depunerea unei plângeri penale.
„Vrea el şi pixul lui să aibă drept de viaţă şi de moarte asupra partidelor politice. Asta se încearcă prin această lege a partidelor politice pe care încearcă în mod brutal şi forţat să o împingă domnul Ţuţuianu de la AEP. Domnule Ţuţuianu, vă rog frumos să retrageţi această lege şi să nu mai discutaţi despre ea. În caz contrar, vom depune plângere penală pentru delapidare. Folosiţi fondurile Autorităţii Electorale Permanente în scopul de a ajuta PSD. AEP nu este bâta PSD, aşa că vă rog frumos să vă abţineţi măcar în al doisprezecelea ceas. Veţi suporta toate rigorile legii”, a spus Dimitriu.
Ce a spus Alexandru Muraru
La rândul său, deputatul PNL Alexandru Muraru l-a numit pe Adrian Țuțuianu „bombardier politic” și a acuzat conducerea AEP că încearcă să blocheze o eventuală colaborare electorală între liberali și USR.
„Vreau să vă spun că există câteva lucruri foarte concrete prin felul în care acest bombardier politic şi echipa sa de PSD-işti de la AEP încearcă să blocheze alianţa PNL-USR. În primul rând, acest proiect de lege schimbă un lucru esenţial. Ştiţi foarte bine că, astăzi, înregistrarea alianţelor dintre partide se face la Tribunalul Bucureşti, printr-o decizie a unui magistrat, iar prin proiectul AEP, aceasta ar crea un filtru pentru ca această decizie să se mute administrativ la AEP. (…) Aş vrea să vă spun că PNL şi USR au luat decizia de a nu mai participa la niciun fel de consultare cu acest bombardier şi cu echipa PSD-istă de la AEP pe acest proiect de act normativ”, a susţinut Muraru.
Replica lui Țuțuianu: „Butoaiele goale fac gălăgie multă”
Adrian Țuțuianu le-a răspuns miercuri celor doi deputați și a apărat proiectul AEP, invocând recomandările OSCE/ODIHR, ale Comisiei de la Veneția și jurisprudența relevantă.
Șeful Autorității a susținut că modificările urmăresc clarificarea regulilor privind înființarea, organizarea și funcționarea partidelor politice. El a oferit și exemple de state în care înregistrarea formațiunilor politice este gestionată de autorități administrative.
„Proiectul a fost prezentat şi supus consultării partidelor parlamentare şi neparlamentare, propunerile formulate urmând să fie analizate şi valorificate în forma finală. Fundamentarea acestuia are în vedere liniile directoare de conduită şi recomandările OSCE/ODIHR şi ale Comisiei de la Veneţia, precum şi jurisprudenţa relevantă, inclusiv Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 37/2022. Demersul vizează clarificarea şi sistematizarea normelor privind constituirea, organizarea şi funcţionarea partidelor politice, cu respectarea statutului acestora de persoane juridice de drept privat, a rolului lor de utilitate publică şi a funcţiei esenţiale în viaţa democratică.
Înregistrarea partidelor politice intră în competenţa autorităţilor electorale, în numeroase state cu tradiţie democratică, aşa cum sunt Irlanda, Malta, Ţările de Jos, Suedia şi provincia Quebec (Canada). De asemenea, în numeroase state, precum Austria, Croaţia, Cipru, Cehia, Finlanda, Letonia, Slovacia, Slovenia şi Spania, înregistrarea partidelor politice sau administrarea registrului acestora intră în competenţa unor autorităţi administrative centrale. Organizarea instituţională în materie de înregistrare a partidelor politice diferă de la un stat la altul, în funcţie de cadrul constituţional şi legislativ propriu.
Aceste realităţi sunt uşor de verificat printr-o minimă documentare, iar afirmaţiile formulate fără o raportare la modelele europene şi internaţionale sunt lipsite de fundament.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat oportunitatea acestei soluţii, în scopul degrevării Tribunalului Bucureşti de o parte dintre cauzele şi procedurile specifice în materia partidelor politice.”(…)
În acelaşi sens, existenţa unei proceduri administrative în materia partidelor politice nu constituie o noutate la nivel european, întrucât, în numeroase state europene, cererile privind înregistrarea partidelor politice sunt soluţionate, în primă etapă, de autorităţi sau structuri administrative, soluţiile pronunţate în cadrul acestei proceduri putând fi supuse controlului instanţei judecătoreşti (…)”.”
Țuțuianu și-a încheiat mesajul adresat celor doi parlamentari cu o expresie atribuită lui Sofocle: „Butoaiele goale fac gălăgie multă”.
Recomandările noastre
