AEP. Sursa foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Partidul Național Liberal (PNL) anunță că nu susține proiectul de modificare a Legii partidelor politice propus de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și intenționează să vină cu o inițiativă legislativă proprie.
Liberalii contestă atât modul în care a fost elaborat proiectul, cât și transferul unor atribuții privind înființarea și radierea partidelor către AEP, instituție despre care susțin că nu beneficiază de suficientă independență politică.
Poziția PNL a fost făcută publică vineri, 6 noiembrie 2026, printr-un comunicat de presă. Formațiunea consideră că o lege cu impact direct asupra competiției electorale trebuie dezbătută și modificată în Parlament, printr-o comisie specială în care să fie reprezentate toate partidele parlamentare, nu printr-o inițiativă pornită de la autoritatea electorală.
Miza disputei este una importantă pentru organizarea vieții politice din România: proiectul AEP propune înlocuirea Legii nr. 14/2003 și schimbarea regulilor privind înființarea, funcționarea, organizarea și dizolvarea partidelor politice.
De ce contestă liberalii proiectul propus de AEP
PNL susține că Autoritatea Electorală Permanentă nu ar trebui să primească atribuții atât de importante în ceea ce privește existența și organizarea partidelor politice, atât timp cât conducerea instituției este formată din persoane desemnate politic.
În comunicatul transmis vineri, liberalii afirmă că un proiect elaborat de o instituție condusă de un reprezentant PSD și inițiat de un guvern al PSD riscă să reflecte interesele electorale ale acestui partid.
Formațiunea consideră inacceptabil ca înregistrarea partidelor, radierea acestora sau dreptul de asociere în alianțe politice să depindă de o instituție a cărei conducere poate fi influențată politic.
PNL nu respinge necesitatea actualizării legislației, ci solicită ca procesul să fie coordonat printr-un mecanism parlamentar, cu participarea tuturor formațiunilor reprezentate în Legislativ.
Ce schimbări importante propune noua lege a partidelor politice
Proiectul elaborat de AEP urmărește să înlocuiască actuala Lege nr. 14/2003 și cuprinde 77 de articole, organizate în nouă capitole. Documentul reglementează întregul parcurs al unei formațiuni politice, de la înființare până la dizolvare și radiere.
Una dintre cele mai importante modificări vizează numărul membrilor fondatori. În prezent, un partid poate fi înființat cu numai trei membri, însă AEP propune majorarea pragului la 100 de persoane.
Președintele instituției, Adrian Țuțuianu, a criticat anterior condițiile actuale, argumentând că acestea au favorizat apariția unor formațiuni politice cu un număr foarte redus de membri, inclusiv partide înființate de persoane din aceeași familie.
O altă schimbare majoră privește procedura de înregistrare. Dacă în prezent cererile sunt depuse la Tribunalul București, proiectul propune transferarea acestei competențe către AEP.
Potrivit documentului, dosarele ar urma să fie analizate de completuri formate din cinci membri, desemnați dintre angajații instituției și repartizați aleatoriu.
sursa: Facebook
Proiectul introduce și reguli mai stricte privind denumirile și simbolurile partidelor, pentru a preveni confuziile cu formațiunile deja existente sau cu instituțiile statului.
Ce spune AEP despre transferul atribuțiilor
Autoritatea Electorală Permanentă susține că reforma urmărește modernizarea legislației și adaptarea acesteia la standardele europene și la evoluțiile din ultimii ani.
Instituția a organizat, la 4 noiembrie 2026, o nouă dezbatere publică asupra proiectului, la care au participat reprezentanți ai partidelor parlamentare și neparlamentare, ai societății civile și ai presei.
Unul dintre subiectele discutate a fost transferul competențelor de înregistrare a partidelor de la Tribunalul București la AEP.
În acest context, instituția a precizat că a solicitat și punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit comunicatului AEP, CSM a apreciat că transferul acestor competențe ar contribui la degrevarea Tribunalului București de o parte dintre cauzele și procedurile specifice.
AEP susține, de asemenea, că proiectul păstrează controlul judecătoresc asupra procedurilor și urmărește un echilibru între autonomia partidelor și controlul legalității.
Ce alternativă pregătește PNL
Ca răspuns la inițiativa AEP, liberalii anunță că vor elabora un proiect legislativ propriu, prin care să schimbe inclusiv modul de organizare și conducere a Autorității Electorale Permanente.
Propunerea PNL are două direcții principale: depolitizarea conducerii executive a instituției și înființarea unui consiliu de supraveghere în care să fie reprezentate toate partidele parlamentare.
Potrivit liberalilor, noul mecanism ar trebui să asigure independența politică a AEP și să consolideze relația de subordonare a instituției față de Parlamentul României.
O reformă care deschide o dispută politică
Controversa privind noua lege a partidelor politice depășește problema condițiilor de înființare a formațiunilor. Discuția vizează și instituția care va avea autoritatea de a gestiona înregistrarea, organizarea și radierea acestora.
În timp ce AEP argumentează necesitatea unei reforme ample a cadrului legislativ, PNL contestă forma propusă și cere ca modificările să fie stabilite printr-un proces parlamentar. Proiectul urmează să fie analizat în continuare, iar pozițiile formațiunilor politice vor avea un rol important în conturarea viitoarei legislații.
Recomandările noastre
