Dezvăluire din interiorul AEP: Jumătate dintre angajați nu au dat concurs. Planul de reorganizare al lui Adrian Țuțuianu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a prezentat în fața Comisiilor Juridice Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului planul detaliat pentru reorganizarea instituției. Cu această ocazie, șeful AEP a făcut o serie de afirmații directe privind modalitatea în care o mare parte din personal a fost angajată de-a lungul timpului.

Dezvăluiri despre angajările din Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)

Conform declarațiilor conducerii, o proporție semnificativă din aparatul de lucru nu a trecut prin proceduri de selecție competitive, fiind folosite portițe legislative din mediul parlamentar.

„Eu nu îmi sabotez activitatea și îmi doresc ca această Autoritate Electorală Permanentă să fie un reper de bune practici și să aibă un nivel de pregătire a oamenilor adecvat.

Și trebuie să vă spun astăzi, aici, că jumătate dintre cei care sunt angajați în AEP nu au dat niciodată un concurs, ci au uzitat de o procedură pe care o știm cu toții - o știu și eu, că am fost parlamentar -, cu angajare la un grup parlamentar pentru o zi sau două și mutarea în structura Autorității Electorale Permanente. Or, eu nu pot să girez și să continui să fac o reformă cu oameni care n-au parcurs niște trepte profesionale într-un mod care să fie foarte clar și să avem certitudinea că răspund adecvat provocărilor pe care le avem acum”, a spus Țuțuianu.

Poți avea două contracte de muncă simultan? Ce spune legea și ce obligații ai

De la ce distanță te poate prinde radarul Poliției Rutiere. Detaliul pe care mulți șoferi nu îl cunosc

sursa: Facebook

Noua structură organizatorică și reducerile de posturi

Proiectul de reformă instituțională prevede modificări de structură atât la nivel central, cât și în teritoriu, vizând optimizarea organigramei în conformitate cu normele Codului administrativ și ale statutului funcționarului public parlamentar.

„Revizuirea pe care o propunem privește înființarea unei direcții de planificare strategică și coordonare teritorială, cu un serviciu de îndrumare și monitorizare a activității structurilor teritoriale și o direcție de educație democratică și instruire electorală.

Numărul total de posturi pe care l-am prevăzut în structură este de 395 de posturi, exclusiv demnitarii, personalul cabinetelor președintelui și vicepreședinților, din care 247 de posturi în structura centrală și 148 de posturi în cadrul structurilor teritoriale. Am organizat Autoritatea Electorală Permanentă, pornind de la dispozițiile Codului administrativ, respectiv pe departamente și direcții generale, cu 25 de posturi de execuție, direcții cu un număr de 15 posturi de execuție, servicii cu minim șapte posturi de execuție.

Și pentru că ni se aplică Legea 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, am înființat și birouri, câteva birouri cu un număr de patru posturi. Respectăm prin propunerea de organizare pe care o facem cota de maximum 8%, prevăzută de articolul 391 alin. 1 din OUG 57/2019”, a detaliat Țuțuianu.

Desființări masive de funcții la nivel central și teritorial

Procesul de simplificare organizatorică va afecta un număr substanțial de posturi de conducere și de execuție, criteriile de repartizare în județe fiind raportate la indicatori administrativi și electorali clari.

„La nivel central, desființăm 30 de posturi de execuție și trei posturi de conducere, desființăm 12 posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere, director și director-adjunct și înființăm nouă posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere din nivel interior, respectiv șefi de serviciu și trei funcții de birou. Iar reorganizarea structurilor teritoriale va presupune o simplificare a procedurii organizatorice, o redimensionare semnificativă a aparatului de specialitate, prin desființarea a 105 posturi de execuție și a 42 de posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere, respectiv de director.

Am avut în vedere ca la fiecare structură teritorială să fie stabilite trei sau patru posturi de execuție, pe baza unor indicatori care privesc numărul secțiilor de votare organizate la nivel județean și al municipiului București, numărul unităților administrativ-teritoriale arondate, numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral și numărul experților electorali și al operatorilor de calculator. De asemenea, am avut în vedere gradul de dispersie teritorială, numărul candidaților independenți care au participat la ultimele alegeri, populația la nivelul județului respectiv, populația peste 18 ani”, a precizat șeful AEP.

Proiecte legislative și modificări în privința publicității politice

Pe lângă reorganizarea internă, conducerea AEP a adus în atenția comisiilor parlamentare o serie de pachete legislative aflate în diferite stadii de avizare și consultare publică.

„Am avut discuții și cu reprezentanții partidelor politice parlamentare pe câteva reglementări care sunt extrem de importante, respectiv un proiect de lege privind transpunerea a două directive europene care reglementează dreptul de vot al cetățenilor din alte state membre ale UE care au domiciliul sau reședința în România. Proiectul este elaborat, discutat cu partidele politice parlamentare, a parcurs procedura de transparență și așteptăm să îl promovăm, eventual să îl preia Guvernul, ca un proiect de lege. Al doilea proiect important este proiectul care pune în aplicare Regulamentul 900/2024 privind publicitatea politică și targetarea publicului-țintă.

Proiectul este discutat cu toate partidele politice, este agreată o anumită formă finală, a parcurs procedura de transparență. Un al treilea act normativ important privește Legea de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente, pentru că atribuțiile acestei autorități sunt prevăzute de acte normative diferite, cele mai importante: 208/2015, respectiv Legea finanțării, și este nevoie de un act normativ care să reglementeze corespunzător toate atribuțiile autorității”, a explicat el.

Codul electoral, digitalizarea și verificarea partidelor politice

Strategia pe termen mediu și lung include unificarea legislației electorale, verificarea riguroasă a fondurilor politice și transparența rapoartelor de control prin digitalizare.

„Am elaborat un proiect de lege de organizare și funcționare a partidelor politice. Acest proiect a fost discutat cu partidele politice parlamentare, neparlamentare, iar în cursul zilei de miercuri, pentru aceia dintre dumneavoastră care doresc să participe, am dat curs unei solicitări de dezbatere publică pe acest proiect.

De asemenea, este în lucru un proiect al Codului electoral care să stabilească reguli comune pentru toate tipurile de alegeri și referendum și reguli specifice pentru fiecare dintre tipurile de alegeri organizate în România. Și este într-un stadiu avansat de elaborare un proiect al Legii finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Toate aceste reglementări implică reașezarea structurii centrale a Autorității Electorale Permanente. De asemenea, este nevoie de digitalizarea tuturor activităților și de construire a unor aplicații informatice. Noi avem o decizie luată pornind și de la hotărâri ale instanțelor judecătorești pentru publicarea integrală a rapoartelor de control la partidele politice. Avem 276 de partide politice pe care le verificăm în fiecare an și trebuie să publicăm aceste rapoarte”, a mai declarat șeful AEP.