Ne așteaptă ani de sărăcie. Avertismentul grav al unui cunoscut economist

Ne așteaptă ani de sărăcie. Avertismentul grav al unui cunoscut economistsaracie / Sursa foto: Pixabay

Economistul Radu Georgescu avertizează asupra stării economiei românești în august 2025, după ce BNR a publicat noile date privind datoria externă și deficitul de cont curent. România înregistrează cea mai mare inflație din Europa și un nivel record al împrumuturilor externe.

Un avertisment direct către populație

Economistul Radu Georgescu a transmis, luni, un mesaj public neobișnuit prin ton și conținut, avertizând asupra situației financiare a României în vara anului 2025. Într-o postare virală, acesta a scris:

„Te rog, nu te uita peste aceste date economice la august 2025. Înțelegerea datelor financiare dăunează grav ignoranței. Dacă te vei uita, probabil vei înțelege în ce direcție se îndreaptă economia României.”

Mesajul a fost publicat la scurt timp după ce Banca Națională a României (BNR) a anunțat situația contului curent al balanței de plăți pentru perioada ianuarie–august 2025. Datele arată o deteriorare semnificativă a echilibrelor macroeconomice, cu o creștere accentuată a datoriei externe și o adâncire a deficitului de cont curent.

radu georgescu

Sursa foto: facebook

BNR confirmă: deficitul de cont curent rămâne la un nivel critic

Potrivit datelor oficiale publicate de BNR, deficitul de cont curent al României a depășit în primele opt luni din 2025 pragul de 15 miliarde de euro, în creștere față de 13 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut.

Această valoare reflectă diferența dintre importurile și exporturile de bunuri, servicii și venituri, iar un nivel ridicat semnalează o dependență majoră de finanțare externă.

Tot în raportul BNR se menționează că datoria externă totală a României a crescut cu 18,8 miliarde de euro de la începutul anului, ajungând la un nivel record istoric.

„De la începutul anului, Guvernul a împrumutat 15 miliarde de euro de la bănci străine”, a explicat economistul, subliniind că România este în prezent „țara din Europa care își crește cel mai rapid datoria”.

O datorie mai mare decât împrumutul FMI din criza 2008–2009

Radu Georgescu a făcut o paralelă directă cu perioada crizei economice globale. În 2008, România a contractat un împrumut de 10 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internațional, sumă considerată atunci crucială pentru stabilizarea financiară.

„În 2025, Guvernul a împrumutat în zece luni de la bănci străine mai mult decât tot ajutorul FMI din perioada 2009–2013”, a spus economistul, comparând situația actuală cu una dintre cele mai grele etape economice din ultimele două decenii.

Cea mai mare inflație și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană

Datele Eurostat confirmă că România continuă să aibă cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. În luna august 2025, rata anuală a inflației s-a menținut la 9,7%, de peste două ori media europeană, care este de aproximativ 4%.

În același timp, deficitul bugetar a depășit pragul de 6% din PIB, potrivit estimărilor publicate de Ministerul Finanțelor.

Economistul avertizează că o asemenea combinație – inflație ridicată, deficit bugetar mare și datorie externă în creștere – reprezintă „o formulă periculoasă pentru stabilitatea economică”.

„Probabil că deja știi că România are, în august 2025, cea mai mare inflație din Europa, cel mai mare deficit bugetar și cel mai mare deficit de cont curent. Guvernul plătește și cele mai mari dobânzi la credite”, a scris Georgescu.

Scăderea consumului și presiunea asupra mediului privat

Un alt semnal de alarmă este scăderea consumului intern. Potrivit datelor INS, vânzările cu amănuntul au înregistrat o reducere de peste 4% în primele opt luni ale anului, cea mai mare scădere din ultimii cinci ani.

În același timp, costurile de finanțare pentru companii și persoane fizice au rămas ridicate, dobânzile la credite depășind 9% la nivel mediu.

„Dacă ești antreprenor sau CEO, probabil te vei duce în firmă și vei avea o ședință cu colegii”, a scris economistul, sugerând că efectele acestor dezechilibre se vor resimți direct în mediul de afaceri.