Munca de acasă este extrem de dăunătoare. Fără să îți dai seama, aceste stări te educ la epuizare. Efectele sunt crunte

Munca de acasă este extrem de dăunătoare. Fără să îți dai seama, aceste stări te educ la epuizare. Efectele sunt crunte .Locuri de muncă cu salarii de 1.500 de euro. Ce criterii trebuie să îndeplinești. Sursa foto: Arhiva EVZ

Munca de acasă, o măsură aplicată de multe companii din cauza pandemiei, a schimbat radical așteptările angajaților. Ultimul studiu arată că mai mult de jumătate dintre angajații de la nivel global și-ar da demisia dacă, odată cu trecerea pandemiei, patronii nu ar fi flexibili atunci când vine vorba despre munca de acasă.

Astfel, potrivit studiului, nouă din zece angajaţi îşi doresc flexibilitate în alegerea locului de unde muncesc şi a programului de muncă, astfel că peste jumătate dintre respondenţi ar alege un program de lucru flexibil, dacă ar putea opta pentru această variant.

În medie, angajaţii şi-ar dori să lucreze în regim de telemuncă între două şi trei zile pe săptămână după încheierea pandemiei. Odată cu relaxarea restricţiilor sanitare din ţările lor, 22% ar prefera să lucreze integral la birou, dar 33% dintre respondenţii angajaţi şi-ar dori o săptămână de lucru mai scurtă. Mai mult, două treimi consideră că productivitatea lor poate fi măsurată cu precizie indiferent de locul unde muncesc şi că acest proces nu reprezintă un impediment pentru flexibilizare.

Cu toate acestea, specialiștii trag un semnal de alarmă: munca la domiciliu este "dăunătoare".

Ne puteți urmări și pe Google News

Cancelarul Rishi Sunak susține căangajații trebuie să se întoarcă la birou, citând beneficiile pentru tinerii care își încep cariera. Fost angajat al gigantului bancar Goldman Sachs, Sunak crede că este posibil să nu fi atins etape cheie ale carierei dacă ar fi lucrat virtual în această perioadă de început.

În Anglia, guvernul a recomandat o revenire treptată la muncă începând cu 19 iulie, în timp ce guvernul scoțian a indicat data de 9 august ca fiind începutul revenirii la birourile tradiționale.

 Riscurile muncii de acasă: Frustrare, pierderea bucuriei, claustrofobie sau chiar depresie

Express.co.uk a vorbit cu psihoterapeutul Yuko Nippoda, purtător de cuvânt al Consiliului britanic pentru psihoterapie, despre impactul negativ al muncii de acasă. Ea citează "epuizarea" ca fiind o repercusiune periculoasă.

Nippoda notează că lucrul în medii izolate, cum ar fi propria casă, poate duce la "frustrare, pierderea bucuriei, claustrofobie sau chiar depresie".

"Dacă sunteți genul de persoană căreia îi plac schimbările, cum ar fi călătoriile în alte locuri în cadrul unei călătorii de afaceri sau întâlnirile cu oameni noi prin intermediul rețelelor, restricțiile mediului de lucru pot provoca o mulțime de sentimente negative, cum ar fi frustrarea, pierderea bucuriei, claustrofobia sau chiar depresia.

Dacă oamenii se confruntă cu oricare dintre aceste stări, atunci lucrul de acasă poate fi dăunător pentru sănătatea lor mintală - și se pot confrunta cu epuizarea.

Dacă vă este greu să comunicați cu alți colegi, fie online, fie prin telefon, sau vă este greu să vă concentrați asupra muncii, deoarece acasă există o mulțime de distrageri, s-ar putea să vă pierdeți productivitatea.

S-ar putea să deveniți anxios în legătură cu performanța dvs. și să vă simțiți singur când lucrați de acasă. Pentru cei aflați în această situație, lucrul de acasă poate provoca un efect negativ asupra sănătății mentale”, a explicatul psihoterapeutul.

Avantajele muncii la birou pentru cei aflați la început de carieră

La rândul său, Sunak  vorbește despre avantajele muncii la birou, mai ales pentru cei aflați la început de carieră: ”Mă îndoiesc că aș fi avut aceste relații puternice dacă aș fi făcut stagiul de vară sau prima parte a carierei mele pe Teams și Zoom. De aceea cred că, în special pentru tineri, a putea fi fizic într-un birou este un avantaj".

Un sondaj recent a constatat că lucrătorii se simt presați să își ascundă problemele de sănătate mintală, deoarece mulți se luptă în timpul pandemiei. Sondajul a constatat că 51% dintre persoanele care au răspuns s-au simțit presate să își ascundă luptele lor mentale. Patru din zece au declarat că se simt mai puțin rezistenți de la începutul pandemiei.