Denis Cenusa / sursa foto: Twitter
Din cuprinsul articolului
Dialogul moldo-american stagnează de aproape un an. Înalți oficiali moldoveni nu au fost invitați la ceremonia de inaugurare a lui Donald Trump din ianuarie 2025. Un an mai târziu, Republica Moldova nu a fost inclusă în lista celor aproximativ 50 de state chemate de Trump să se alăture inițiativei sale - „Consiliul pentru Pace”. Aceste două episoade sunt legate între ele, Administrația de la Washington manifestând dezinteres față de Republica Moldova.
Neancorate în discursul promovării valorilor democratice, conducerea SUA s-a concentrat asupra țărilor de unde interesele comerciale și de investiții americane pot beneficia. Regiunile bogate în resurse minerale au intrat rapid în atenția lui Trump. Din cauza atracției către utilitarismul economic în relațiile cu restul lumii, SUA își retrage continuu capacitatea de donator internațional pentru procesele de dezvoltare din restul lumii. În acest sens, asistența externă americană a fost redusă drastic, inclusiv prin desființarea Agenției pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în vara anului 2025.
Natura brutală a realpolitik-ului condus de Trump pune guvernul moldovean într-o poziție delicată. SUA nu mai oferă asistență pentru alinierea ideologică, ci se angajează pe principii pragmatice de cost-beneficiu, în condițiile în care Republica Moldova nu are resurse cu care să tranzacționeze. Prin urmare, SUA nu este interesată să-și exercite influența, chiar dacă Chișinăul dorește să relanseze dialogul strategic moldo-american stabilit în 2024, deocamdată abandonat de partea americană.
Stagnare sau degradare a relațiilor bilaterale?
După ce a contribuit, alături de UE și Rusia, la înlăturarea fostului oligarh Vladimir Plahotniuc în 2019, în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump, SUA este astăzi deschis dezinteresată de Chișinău. Complicațiile bilaterale au devenit vizibile simultan în mai multe direcții:
Primul semnal a fost transmis din partea asistenței externe. În martie 2025, după ce Trump a calificat-o drept o risipă de bani, sprijinul pentru mass-media (33 de milioane de dolari) și pentru procesele electorale (22 de milioane de dolari) a fost anulat. Această lovitură a venit în contextul desființării USAID, finalizată în iulie 2025, anunțând începutul sfârșitului liberalismului internațional american. Ulterior, SUA a introdus tarife de 31% la importurile moldovenești, reduse ulterior la 25%, departe de tariful de 15% negociat de către UE și de 10% pentru țările candidate la aderare (Albania sau Muntenegru).
La sfârșitul anului 2025, Chișinăul și-a reiterat intenția de a convinge SUA să reducă tarifele la 15%, la câteva luni după introducerea noilor taxe. Suspendarea vizelor de imigrare pentru cetățenii moldoveni, alături de cetățenii altor 74 de țări, în ianuarie 2025, este cel mai recent semnal negativ din partea Occidentului. Această mișcare rezumă noua viziune americană față de Chișinău, care trece cu vederea dialogul strategic stabilit cu administrația Joe Biden, cu o asistență promisă de 1 miliard de dolari promisă perioada 2022-2024.
Eforturile politice ale Chișinăului nu dau roadele dorite. Nicio întâlnire bilaterală oficială nu a avut loc de când Trump a preluat mandatul, iar partea americană a menținut vacantă funcția de ambasador în Republica Moldova din mai 2024 (înainte ca Trump să preia funcția pentru un al doilea mandat). Dezinteresul Washingtonului a fost sugerat și de decizia Maiei Sandu de a rata summitul de la Davos, unde Trump a lansat „Consiliul pentru Pace”, la care Republica Moldova nu a fost invitată. Ușa încă închisă a Washingtonului se reflectă și în obiectivele de politică externă trasate de Maia Sandu pentru 2026, în care președintele a refuzat să evidențieze orice acțiune în direcția SUA. Astfel, Chișinăul se abține de la orice ambiție în raport cu Trump, recunoscând că există incompatibilități la nivel interpersonal și ideologic între conducerea de la Chișinău și cea de la Washington.
Factorii declinului – Soros, UE sau Rusia?
Politica externă a SUA sub Trump este extrem de personalizată. Prin urmare, contează modul în care liderii țărilor comunică cu Trump, care stabilește un dialog extern bazat pe respectul pentru putere, detestând coalițiile bazate pe principii ideologice. Din acest punct de vedere, construirea relațiilor cu SUA decurge din recunoașterea superiorității SUA. Dacă acest element lipsește din retorica statală a celor care doresc să interacționeze cu SUA, atunci Trump preferă să-i ignore sau/și să-i sancționeze (tarife, politice migraționale restictive, etc.).
Factorii care influențează opinia lui Trump cu privire la Republica Moldova privesc mai multe aspecte.
Unul dintre acestea este percepția lumii prin prisma sferei de influență. În acest sens, războiul de agresiune al Rusiei pentru dominația Ucrainei este mai degrabă văzut de SUA ca o confruntare cu Occidentul pentru controlul zonelor de influență în Europa. Apropierea geografică a Republicii Moldova o transformă în aceeași sferă de influență, unde Rusia dorește să își asume dominația și unde Trump nu dorește să intervină. Probabil, din același motiv, SUA nu dorește să joace niciun rol activ în soluționarea conflictului transnistrean, așa cum au făcut-o în Caucazul de Sud, folosindu-se de slăbirea pârghiilor rusești. În schimb, SUA se limitează la negocieri de pace privind Ucraina, acceptând condiții care să permită restabilirea sferei de influență rusești.
Al doilea motiv pentru care partea americană nu răspunde solicitărilor moldovenești de reluare a dialogului strategic este orientarea europeană a Chișinăului, uneori percepută drept inflexibilă în raport cu interesele naționale, ceea ce reflectă un anumit puritanism eurocentric. Spre deosebire de Ucraina, unde aderarea la UE face parte din viitoarele garanții de securitate, agenda europeană a Chișinăului pare să aibă o conotație mai ideologizată. Forțele eurosceptice moldovenești („Democrația Acasă”) furnizează Washingtonului solicitări de sancționare a ONG-urilor și a funcționarilor publici sub pretinsele acuzații de introducere a cenzurii. Apelând la sensibilitatea administrației Trump, opoziția moldovenească alimentează nemulțumirea părții americane, exprimată de vicepreședintele J.D. Vance la München, în februarie 2025, față de limitarea drepturilor la libertatea de exprimare în Europa ca urmare a luptei împotriva dezinformării. În acest sens, poziția americană este contrară celei a oficialilor UE și a partenerilor săi din țările candidate la aderare, în special Republica Moldova, care echivalează dezinformarea cu un instrument de interferență externă hibridă (rusească).
În cele din urmă, și poate cel mai iritant, este informația de care dispune Trump, conform căreia Biroul Președintelui de la Chișinău are contacte strânse cu familia Soros. În septembrie 2025, după asasinarea lui Charlie Kirk, activist conservator și susținător al lui Trump, Vance a sugerat ca ONG-urile de stânga și, explicit, Fundațiile pentru o Societate Deschisă (finanțate de Soros) să fie investigate pentru incitare la violență. Trump s-a pronunțat direct în favoarea încarcerării lui George și Alexander Soros. Încă de la primul mandat al lui Trump, George Soros a declarat că Trump dorește să înființeze un stat de tip mafiot.
Din acest motiv, conflictul dintre Trump și Soros ar putea avea un impact transnațional asupra relației actuale a Washingtonului cu Chișinăul. În 2022, Sandu a mulțumit Fundației Soros pentru sprijinul acordat în implementarea reformelor. Același mesaj a fost reiterat în 2023, deja la Forumul Economic Mondial. Un aspect pe care administrația Trump îl ia în considerare ar putea fi și faptul că mulți reprezentanți ai guvernului, inclusiv din partidul de guvernământ - Partidul Acțiune și Solidaritate - au lucrat în ONG-uri, în proiecte finanțate de USAID și chiar în cadrul Fundației Soros de la Chișinău.
Scenariile în relațiile moldo-americane depind de schimbările politice din ambele țări, dar și de situația din Ucraina.
Scenariul 1. Relația rămâne abandonată de SUA până la sfârșitul mandatului Maiei Sandu. Având în vedere lipsa de compatibilitate dintre administrațiile Washington și Sandu, inclusiv din cauza paralelelor cu Soros, relația bilaterală va continua să stagneze. Abia după încheierea mandatului lui Sandu, în 2028, ar putea avea loc unele schimbări calitative, mai ales dacă viitorul președinte al Republicii Moldova provine din rândurile forțelor eurosceptice, care își vor declara deschis simpatiile pro-Trump.
Scenariul 2. Relația prinde un nou avânt în contextul unui posibil plan de pace privind Ucraina. Ca urmare a efectului în lanț, Chișinăul ar putea beneficia de o încălzire a relațiilor bilaterale, dacă își folosește proximitatea față de Ucraina pentru a atrage investitori americani interesați de reconstrucția postbelică a Ucrainei. Probabilitatea unei relansări a relațiilor va crește pe termen lung dacă reprezentanții mișcării MAGA nu vor rămâne la putere după încheierea celui de-al doilea mandat al lui Trump, în ianuarie 2029.
Scenariul 3. Relațiile moldo-americane se deteriorează. Dacă Republica Moldova s-ar alinia politicilor UE în domeniul reglementării spațiului online, atunci există riscul ca SUA să reacționeze negativ (sancțiuni). Există o competiție ascunsă între guvern și opoziția moldovenească pentru a ajunge la cei mai înalți demnitari din administrația de la Washington. Opoziția apelează la ajutorul partenerilor români (AUR), care au susținut recent abordarea SUA în ceea ce privește anexarea Groenlandei. În acest sens, deteriorarea relațiilor va fi evitată dacă Chișinăul se va abține de la măsuri care, deși binevenite la Bruxelles, ar putea provoca iritații la Washington.
