Există multe mituri legate de donarea de sânge, majoritatea dintre ele fiind neadevărate. Cei care vor să salveze vieți trebuie să știe ce este adevărat și ce este fals.

Donarea de sânge, o acțiune care poate salva multe vieți. Dar, pentru că timpul de păstrare al sângelui este limitat, situația impune găsirea permanentă de voluntari.

Există și foarte idei preconcepute, mituri, legate de donarea de sânge. Iată 13 dintre aceste „povești”:

1. Dacă donezi sânge te poți îmbolnăvi. Cu toate că medicii recomandă odihnă și consum de lichide după ce donatorul a trecut procedura, aceasta nu înseamnă că sănătatea lui a fost pusă în pericol. În decurs de circa două zile de la donare, volumul de sânge al donatorului revine la normal, în mare parte datorită creșterii volumului de plasmă. Iar în 4-8 săptămâni organismul uman are capacitatea să compenseze toate celulele roșii din sânge care au fost pierdute. În plus, specialiștii în domeniu dau asigurări că procedura este sigură, iar reacțiile sau efectele secundare sunt rare.

„Este posibil ca donatorul să se simtă obosit sau amețit după procedură. Aceste simptome dispar de la sine, dar niște apă și o mică gustare poate ajuta persoana să-și revină mai repede. De asemenea, pe braț ar putea rămâne o vânătaie în urma înțepăturii”, precizează John Raimo, medic la Long Island Jewish Forest Hills din New York. În plus, există probabilitatea în cazul persoanelor tinere și a celor cu greutate corporală mai redusă să amețească. Acest lucru, însă, poate fi prevenit dacă înainte de procedură donatorul consumă lichide.

2. Persoanele în vârstă nu pot dona sânge. Această afirmație este un mit și e departe de adevăr. În unele țări, pot fi donatori persoanele cu vârsta de la 18 ani și până la 60 de ani. La fel, una dintre cerințe prevede că persoana trebuie să cântărească nu mai puțin de 50 de kg ca să poată dona sânge. Iar în alte țări, precum SUA, oricine are mai mult de 70 de ani, dar care a dat sânge în ultimii 2 ani, este de asemenea eligibil să doneze.

3. Cei care iau medicamente nu pot fi donatori. Acesta este un mit parțial. Persoanele care iau anumite medicamente, inclusiv anticoagulante, agenți antiplachetari (n.r. un grup de medicamente care suprimă formarea trombilor) și unele tratamente pentru acnee, nu ar trebui să doneze sânge. În rest, în majoritatea cazurilor, dacă o persoană ia medicamente, aceasta nu înseamnă că nu poate dona sânge. Totuși, este important ca înainte de a dona persoana să discute cu medicul specialist care va verifica eligibilitatea potențialului donator.

Nu poți contracta o infecție

4. Prelevarea sângelui durează mult timp. Este adevărat că înregistrarea donatorului și procesarea datelor pot lua ceva din timp. Însă, procedura în sine nu durează atât de mult. Sângele este prelevat în decurs de circa 10 minute, spun specialiștii.

5. Donând sânge poți contracta o infecție. O astfel de probabilitate este aproape de zero. Aceasta în condițiile în care pentru manipulația medicală se folosesc utilaje sterile. Se întâmplă la toate etapele - la pregătirea brațului, puncția vasului sangvin și extragerea sângelui propriu-zis. Toate acele folosite sunt sterile și, prin urmare, este imposibilă o eventuală infectare.

6. Pacientul care primește sânge se poate infecta de la donator. Cu toate că donatorul este asigurat că nu se poate infecta donând sânge, un alt mit răspândit spune că cel care primește sângele prin transfuzie riscă să se îmbolnăvească de o afecțiune transmisibilă. Specialiștii în domeniu afirmă că acest lucru este posibil doar dacă sângele este infectat, lucru extrem de rar. Aceasta pentru că sângele este verificat minuțios la o serie de bacterii și viruși. De exemplu, se estimează că probabilitatea de a contracta hepatita C în urma unei transfuzii de sânge este de aproximativ 1 la 100 de milioane.

Nu există mari dureri după donare

7. Colectarea sângelui este dureroasă. Acesta este un mit parțial. Vi s-au administrat vreodată medicamente în injecții intravenoase? Ei bine, procedura e similară. Există o durere în momentul în care acul străbate vasul sangvin, dar aceasta este relativ suportabilă și de scurtă durată. Odată ce acul este poziționat, donatorul se va simți confortabil pe tot parcursul procedurii. După donarea de sânge, pot exista dureri la locul puncției vasului sangvin. La unele persoane rămân vânătăi, dar acestea sunt inofensive și dispare în câteva zile.

8. Sângele se donează doar o dată pe an. Acest lucru nu este adevărat. Din moment ce sângele s-a reînnoit, celulele sanguine s-au completat numeric, ceea ce durează până la 8 săptămâni, devine posibilă donarea repetată. În R. Moldova, specialiștii Centrului Național de Transfuzii de Sânge recomandă donatorilor să revină la procedură la un interval nu mai mic de 60 de zile.

9. Persoanele care au tatuaje sau piercing-uri nu pot dona. Este un mit răspândit în alte țări pe care specialiștii încercă să-l spulbere. Crucea Roșie Americană spune că donatorul este eligibil după 3 luni de la procedura de tatuaj. La fel și în cazul aplicării piercing-ului chiar dacă în cele două proceduri se folosesc instrumente sterile sau de unică folosință. Mai cu seamă se recomandă potențialilor donatori să aștepte 3 luni dacă piercing-ul s-a făcut cu un pistol reutilizabil sau orice alt instrument refolosibil.

Și cei cu colesterol mărit pot să doneze

10. Persoanele cu tensiune arterială crescută nu pot dona sânge. Afirmația este un adevăr parțial. Pot dona sânge persoanele care au valorile tensiunii arteriale nu mai mari de 180 mm Hg și nu mai mici de 100 mm Hg, notează Centrului Național de Transfuzii de Sânge. Deși administrarea anumitor medicamente fac imposibilă donarea, medicamentele pentru hipertensiune arterială nu fac parte din această categorie și, prin urmare, nu fac pe cineva neeligibil în acest sens.

11. Dacă colesterolul este ridicat persoana e neeligibilă pentru donare. Afirmația rămâne a fi un mit. Experții în domeniu spun că nici nivelul ridicat de colesterol în sânge, nici medicamentele care scad colesterolul nu influențează posibilitatea cuiva să doneze sânge.

12. Vegetarienii și veganii nu sunt eligibili pentru donarea de sânge. Și această categorie de persoane se poate regăsi în rândul donatorilor. Vegetarienii sau veganii pot da sânge atâta timp cât îndeplinesc toate cerințele de screening pentru sănătate. Totuși, o particularitate aparte este faptul că, unii vegetarieni sau vegani nu consumă suficient fier și pot suferi de anemie. În acest caz, medicul specialist este cel care examinează persoana și determină dacă există anemie. Astfel de persoane, într-adevăr nu pot fi donatori.

13. Există destui oameni care donează sânge. Din păcate, acest lucru nu este adevărat. Așa cum sângele are o perioadă de valabilitate limitată, aprovizionarea și menținerea rezervelor la limita necesarului este o provocare continuă pentru sistemul de sănătate. Specialiștii menționează că celulele roșii donate, spre exemplu, trebuie utilizate în termen de 42 de zile. Trombocitele extrase din sânge trebuie utilizate în termen de 5 zile.

Din această cauză, sângele donat trebuie completat în mod constant. Pentru aceasta, în permanență sunt căutați voluntari. Mai mult de atât, mulți dintre pacienți necesită o anumită grupă de sânge, iar stocurile pot include uneori anumite grupuri de sânge și și pot avea deficit de alt tip de sânge, conform news.yam.md.