Mitul paharului de vin roșu pentru inimă a fost desființat. Ce au descoperit cercetătorii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Efectele consumului de băuturi alcoolice asupra organismului reprezintă un subiect analizat intens de comunitatea științifică de foarte mulți ani. Cu toate acestea, concluziile studiilor din ultimele decenii au fost adesea contradictorii, lăsând loc multor interpretări și mituri urbane. În timp ce o serie de cercetări mai vechi sugerau că un consum moderat sau redus ar putea aduce beneficii cardiovasculare, alte analize mai recente au avertizat că nicio cantitate nu este sigură. O nouă amplă trecere în revistă a dovezilor științifice încearcă să facă lumină în această dilem, conform harvard.edu.

Vestea bună este că unele dintre daunele provocate de alcool pot fi încetinite ori chiar reparate parțial dacă se reduce cantitatea sau se renunță definitiv la pahar.

Mitul paharului de vin roșu pentru inimă a fost desființat. Ce au descoperit cercetătorii de la Harvard

O echipă de specialiști de la Harvard T.H. Chan School of Public Health și de la Center for Addiction and Mental Health a analizat un volum uriaș de cercetări anterioare. Aceștia au căutat să identifice inclusiv erorile metodologice care ar fi putut deforma concluziile din trecut. Acest demers reprezintă o actualizare importantă a evaluărilor care stau la baza estimărilor globale privind povara bolilor, fiind utilizat inclusiv în rapoartele oficiale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Oamenii de știință s-au concentrat pe două coordonate esențiale: cantitatea medie consumată și tiparele comportamentale, adică contextul și frecvența episoadelor de consum. În plus, o premieră a acestei analize o reprezintă compararea studiilor observaționale clasice cu datele oferite de randomizarea mendeliană. Aceasta din urmă este o metodă avansată care utilizează informațiile genetice pentru a stabili cu o rigoare mult mai mare dacă există o relație reală de cauzalitate între factorii de risc și declanșarea bolilor.

Mitul vinului roșu pentru inimă a fost demontat de genetică

Noua metodologie bazată pe genetică a schimbat radical optica asupra pretinselor efecte protectoare ale alcoolului, în special în zona bolilor de inimă și a accidentelor vasculare cerebrale.

Potrivit lui Sinclair Carr, doctorand în Departamentul de Epidemiologie al Harvard T.H. Chan School of Public Health şi prim autor al studiului, „cercetările bazate pe randomizare mendeliană au schimbat semnificativ perspectiva asupra unor presupuse efecte benefice ale alcoolului, în special în cazul bolilor cardiace şi al accidentului vascular cerebral ischemic.”

Majoritatea acestor noi studii axate pe analiza genelor nu au găsit nicio legătură de protecție între consumul de alcool și reducerea riscurilor cardiovasculare. În schimb, studiile clasice vechi, pur observaționale, susțineau contrariul. Din acele date incomplete s-a născut și credința profund înrădăcinată în mentalul colectiv că un pahar de vin roșu consumat zilnic este un elixir pentru aparatul cardiovascular.

Cercetătorii explică acum că acele asocieri considerate pozitive aveau în realitate alte cauze, ascunse în stilul de viață al subiecților. De pildă, persoanele care consumă alcool cu moderație fac parte, de regulă, dintr-o categorie cu un statut socioeconomic mai bun, au o alimentație mai echilibrată, fac mai mult sport și sunt mai atente la propria sănătate. Astfel, starea lor bună de sănătate provine din acești factori cumulați, nu din paharul de alcool consumat.

Sursa foto: Pixabay

Peste 60 de afecțiuni medicale provocate direct de alcool

Concluziile studiului publicat în prestigioasa revistă Addiction sunt îngrijorătoare. Datele arată că peste 60 de boli incluse în Clasificarea Internațională a Bolilor a OMS sunt provocate în totalitate de consumul de alcool.

Medicii au numărat exact 62 de afecțiuni asociate integral cu acest obicei, majoritatea fiind strâns legate de consumul abuziv. Printre cele mai severe se evidențiază cardiomiopatia alcoolică (afectarea gravă a mușchiului inimii), ciroza hepatică și sindromul alcoolic fetal (SAF), care afectează ireversibil copiii nenăscuți.

Pe lângă acestea, analiza demonstrează că prezența alcoolului în organism sporește vulnerabilitatea în fața unor boli infecțioase de temut, printre care tuberculoza, pneumonia, infecția cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală. Nici bolile cronice neinfecțioase nu sunt de neglijat: alcoolul crește riscul de diabet zaharat de tip 2, accident vascular cerebral (AVC), pancreatită, demență și diverse forme de cancer. În plan extern, consumul se traduce direct printr-o incidență crescută a traumatismelor, accidentelor rutiere, căzăturilor și actelor de violență stradală sau domestică.

Nu există o cantitate sigură când vine vorba despre cancer

În ceea ce privește afecțiunile oncologice, medicii sunt categorici: nu există un prag minim care să fie considerat sigur. Orice volum de alcool consumat crește riscul de apariție a celulelor tumorale în diverse organe.

„În cazul cancerului de sân, una dintre cele mai studiate forme de cancer în legătură cu alcoolul, chiar şi consumul unui pahar de vin o dată la două zile este asociat cu un risc mai mare de boală. În acelaşi timp, aceeaşi cantitate ar putea avea un efect protector în cazul bolilor cardiace.”

Din cauza acestor efecte paralele și contradictorii, comunitatea științifică precizează că nu se poate vorbi în niciun caz despre un consum total lipsit de pericole, dar nici nu se pot aduce dovezi absolute că dozele infime sunt nocive în toate contextele posibile. Practic, un risc crescut pentru o anumită boală poate fi uneori contrabalansat de o ușoară scădere a riscului pentru o altă afecțiune.

Cercetătorii punctează însă că toate aceste statistici descriu fenomene la nivelul populației generale. În viața de zi cu zi, particularitățile fiecărui individ, cum ar fi bagajul genetic și istoricul medical familial de cancer sau boli de inimă, joacă rolul decisiv în modul în care aceste riscuri se aplică în mod real fiecărei persoane în parte. Totodată, studiul dărâmă un alt mit: tipul de băutură nu contează absolut deloc. Organismul suferă aceleași efecte nocive indiferent dacă alcoolul provine din vin, bere sau băuturi spirtoase distilate.

Ce se întâmplă în corp dacă decizi să renunți la alcool

Cea mai importantă și optimistă concluzie a analizei este aceea că reducerea substanțială a consumului sau abstinența totală pot opri din evoluție o serie de boli și pot declanșa un proces de recuperare parțială a organismului. Cele mai rapide efecte se văd în cazul riscurilor acute: pericolele de accidente rutiere sau traume dispar imediat odată cu eliminarea stării de ebrietate.

La nivel intern, testele clinice randomizate au demonstrat că diminuarea consumului duce rapid la scăderea tensiunii arteriale, care reprezintă principalul factor de risc pentru atacurile de cord. De asemenea, datele imagistice arată că o parte din pierderea de volum cerebral (atrofia creierului) provocată de alcool este reversibilă după o perioadă lungă de abstinență. În mod similar, riscul general de a dezvolta un cancer începe să scadă treptat după ce o persoană decide să nu mai bea.

Cu toate acestea, medicii avertizează că în cazul bolilor cronice avansate, unele distrugeri la nivelul țesuturilor devin permanente. Un exemplu clar este cel al ficatului: leziunile severe de ciroză nu mai pot fi reparate, deși oprirea consumului de alcool este vitală pentru a încetini sau bloca evoluția bolii către deces.

Pentru viitor, autorii subliniază că este nevoie de studii mult mai bine structurate pentru a clarifica restul de necunoscute. Deși testele clinice randomizate sunt considerate etalonul de aur în medicină, obligarea unor oameni să consume alcool pentru a le studia degradarea nu este o opțiune etică. Din acest motiv, strategiile viitoare de cercetare se vor concentra pe monitorizarea riguroasă a efectelor pozitive care apar în momentul în care oamenii decid să reducă voluntar alcoolul sau să opteze pentru abstinență.