Scenariul care poate împinge România spre starea de urgență: „Două evenimente pot declanșa criza”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, vineri, instituirea stării de alertă la nivel național în sectorul energetic pentru luna august, în contextul reducerii producției de energie din cauza secetei și a debitelor foarte scăzute ale Dunării. Șeful Guvernului a făcut apel la populație, companii și instituții publice să reducă voluntar consumul de energie, în special în orele de seară, când deficitul este cel mai mare.

În acest context, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat care sunt scenariile în care România ar putea trece de la starea de alertă la starea de urgență în sistemul energetic.

Dumitru Chisăliță: „Starea de alertă este etapa dinaintea stării de criză”

Specialistul a precizat că instituirea stării de alertă nu înseamnă că vor exista imediat întreruperi de energie sau restricții obligatorii pentru populație.

„Starea de alertă este etapa dinaintea stării de criză. Suntem într-un deficit considerabil din perspectiva abordărilor care sunt în sistemul energetic. Următorul pas este direct declararea situației de criză. Sperăm că nu vom ajunge acolo, deși sunt destule elemente care ne îndreaptă spre o astfel de situație”, a declarat Dumitru Chisăliță.

Potrivit acestuia, în perioada stării de alertă autoritățile mizează în primul rând pe reducerea voluntară a consumului și pe coordonarea tuturor actorilor din sistemul energetic.

„În starea de alertă se procedează la restricționarea, întreruperea și modificarea consumului doar în mod voluntar. Dacă, prin apeluri ale autorităților, consumatorii doresc să facă un asemenea gest fără să fie imperios necesar, starea de alertă înseamnă monitorizare atentă, anularea lucrărilor de mentenanță care ar fi scos din funcțiune capacități de producție și o coordonare permanentă între toți factorii din zona energetică”, a explicat Chisăliță.

Funcționarea Unității 2 de la Cernavodă este unul dintre factorii decisivi

Președintele Asociației Energia Inteligentă a arătat că unul dintre cele mai importante elemente pentru evitarea unei crize energetice este menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă.

„Există o serie de elemente critice în acest moment. Unul dintre ele este funcționarea Unității 2 de la Cernavodă. Dacă aceasta se va menține în funcțiune, situația critică are șanse mici să apară”, a spus specialistul.

El a adăugat că România depinde și de importurile de energie din Bulgaria, în special pe timpul nopții.

Oprirea centralei de la Kozlodui ar putea agrava situația

Un alt risc identificat de Dumitru Chisăliță este o eventuală oprire a centralei nucleare de la Kozlodui, care ar reduce capacitatea de import de energie.

„România beneficiază de energie importată din Bulgaria pe timp de noapte, iar o eventuală oprire a centralei de la Kozlodui ar determina o reducere a importurilor disponibile”, a explicat acesta.

Potrivit specialistului, o combinație între oprirea Unității 2 de la Cernavodă, indisponibilitatea centralei bulgare și menținerea actualelor condiții hidrologice timp de mai multe săptămâni ar putea duce la o criză energetică.

„Dacă pică Unitatea 2 de la Cernavodă și centrala de la Kozlodui se oprește, iar situația actuală se menține mai mult de două-trei-patru săptămâni, o astfel de criză ar deveni o posibilitate reală”, a declarat Dumitru Chisăliță.