România evită retrogradarea la „junk”. Fitch menține ratingul suveran la BBB-cu perspectivă negativă
- Maria Dima
- 1 august 2026, 00:02
Fitch Raings / sursa foto: dreamstime.com
- Principalii factori de rating
- Creșterea incertitudinii politice
- Ajustare fiscală moderată
- Creșterea datoriei publice
- Dezechilibre externe mari
- Dependință ridicată de finanțarea externă
- Contracție economică; recuperare graduală
- Inflație ridicată și persistentă
- Sensibilități ale ratingului
- Factori care pot duce la îmbunătățirea ratingului
- Modelul de rating suveran (SRM) și ajustarea calitativă (QO)
- Instrumente de datorie
- Tavanul de țară
- Considerații ESG
Agenția internațională de rating Fitch a confirmat ratingurile României pentru datoria suverană pe termen lung (Long-Term Issuer Default Ratings – IDRs) la „BBB-”, cu perspectivă negativă, potrivit fitchratings.com.
Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernanței sunt peste nivelul țărilor din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficite fiscale și de cont curent (CAD) mari și persistente, de creșterea datoriei guvernamentale/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă tot mai fragmentată și polarizată.
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii datoriei guvernamentale/PIB. Incertitudinea politică a crescut după prăbușirea guvernului format din patru partide, iar calea de rezolvare rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectiva fiscală, dar riscuri semnificative pe termen mediu persistă din cauza provocărilor de implementare, a costurilor socio-economice ale unor măsuri suplimentare și a considerentelor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028.
Principalii factori de rating
Deficit în îmbunătățire, dar încă ridicat
Fitch estimează că deficitul bugetar general se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție mai bună până acum și o creștere anticipată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului. Este o scădere semnificativă față de 9,3% în 2024, dar deficitul rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”.
Deficitul pe cash s-a redus la 42 mld. RON în primul semestru din 2026 (2% din PIB-ul estimat) față de 70 mld. RON în S1 2025. Veniturile au crescut, susținute de majorarea TVA, iar cheltuielile au rămas stabile, reflectând înghețarea nominală a salariilor și pensiilor. Investițiile au ajuns la 36% din ținta anuală, iar execuția proiectelor finanțate din fonduri UE la 40%, reflectând sezonalitatea și factori politici precum aprobarea târzie a bugetului pe 2026.
Creșterea incertitudinii politice
România rămâne fără guvern după prăbușirea coaliției de patru partide în mai 2026, după doar 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici publice, cu incertitudine ridicată privind momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor din PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea unor fonduri.
Ajustare fiscală moderată
Fitch se așteaptă ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative înainte de alegerile din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare fiscală pre-electorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare din cauza costurilor socio-economice și incertitudinea politică. Deficitul ar urma să scadă treptat la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai mici după finalizarea PNRR și o reindexare modestă a pensiilor și salariilor.
Creșterea datoriei publice
Fitch estimează că datoria guvernamentală/PIB va crește la 64,5% în 2028, de la 59,3% la finalul lui 2025, peste media estimată a țărilor „BBB” (57,9%), și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Surplusul primar necesar pentru stabilizarea datoriei este estimat la 0,1% în 2028, ceea ce implică o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB. Traiectoria datoriei este vulnerabilă la deprecierea leului, având în vedere că 53% din datoria guvernamentală este denominată în valută. Raportul dobânzi/venituri ar urma să crească la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025.
Dezechilibre externe mari
Fitch estimează că deficitul de cont curent se va reduce treptat la 6,7% din PIB în 2028, de la 7,9% în 2025, dar va rămâne mult peste media „BBB” (0,3%). Investițiile străine directe vor finanța doar 26% din CAD. Rezervele valutare brute ar trebui să rămână stabile, dar acoperirea plăților externe va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025. Datoria externă netă va crește spre 32% din PIB în 2028, de la 22,5% în 2025.
Dependință ridicată de finanțarea externă
Deficitele gemene mari fac România foarte dependentă de finanțarea externă, expunând-o la schimbări ale sentimentului pieței. Influxurile mari de fonduri UE au redus necesarul de finanțare externă în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne ridicate, deoarece deficitele mai mici sunt contrabalansate de maturități externe mai mari și de scăderea fluxurilor UE.
Contracție economică; recuperare graduală
Economia României va scădea cu 0,6% în 2026, în ciuda investițiilor finanțate din fonduri UE, din cauza scăderii veniturilor reale și a sentimentului slab al consumatorilor, precum și a cererii externe afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. Creșterea reală a PIB ar urma să revină spre 2,3% în 2028.
Inflație ridicată și persistentă
Inflația rămâne o vulnerabilitate, fiind peste media țărilor „BBB” și peste ținta BNR. Deprecierea leului, prețurile ridicate la energie, creșterea TVA și expirarea plafonului la electricitate au împins inflația HICP la 9,7% în mai 2026. Fitch estimează o inflație medie de 7,6% în 2026.
Sensibilități ale ratingului
Factori care pot duce la retrogradare
Neimplementarea măsurilor de consolidare fiscală necesare pentru stabilizarea datoriei/PIB.
Dovezi ale unor efecte negative asupra finanțării externe, lichidității sau stabilității macroeconomice.
Factori care pot duce la îmbunătățirea ratingului
Progres constant în consolidarea fiscală.
Reducerea datoriei externe și a riscurilor de finanțare externă.
Modelul de rating suveran (SRM) și ajustarea calitativă (QO)
Modelul SRM atribuie României un scor echivalent cu „BBB”.
Comitetul Fitch a aplicat o ajustare de -1 treaptă pentru vulnerabilități externe mai mari decât cele sugerate de model.
Instrumente de datorie
Ratingurile pentru datoria negarantată sunt egalizate cu IDR-ul pe termen lung.
Tavanul de țară
Tavanul de țară este „BBB+”, cu două trepte peste IDR-ul în valută, reflectând integrarea comercială și financiară puternică.
Considerații ESG
România are scoruri ESG ridicate pentru stabilitate politică, stat de drept, calitatea instituțiilor, libertăți politice și drepturile creditorilor.