Mitul „asistenței unilaterale”. Relația România – Republica Moldova este un parteneriat economic reciproc avantajos

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a publicat o analiză tăioasă în care răspunde declarațiilor recente ale lui  Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele AUR. O salată cu de toate...

Postarea clarifică, pe baza datelor economice și demografice, natura reală a relațiilor bilaterale dintre București și Chișinău, demontând ideea că Republica Moldova ar fi o povară financiară pentru statul român.

De la „Generalul” românismului, la o retorică critică

În mediul public de la Chișinău, Dan Dungaciu este supranumit „Generalul”, datorită prezenței sale constante de zeci de ani și a rolului său de fost consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu. Cu toate acestea, Ion Sturza atrage atenția asupra unei schimbări radicale în discursul său.

Dungaciu a cerut recent sistarea ajutorului acordat de România Republicii Moldova, catalogându-l drept o risipă de resurse, similară cu situația din Ucraina. Mai mult, acesta a afirmat că Uniunea Europeană s-ar putea destrăma după plecarea lui Emmanuel Macron și a sugerat o viitoare alianță strategică cu Turcia.

Sturza taxează dur aceste afirmații, comparându-le cu retorica purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Maria Zaharova / sursa foto: captură video

Mitul „huzurului”: Cifrele care contrazic asistența financiară oarbă

Pentru a combate ideea tot mai populară că Republica Moldova „huzurește” pe spatele României, Ion Sturza aduce în prim-plan realitatea cifrelor economice, care arată un echilibru comercial clar:

Resursele energetice sunt plătite: Republica Moldova cumpără energie din România la prețul pieței, nu o primește gratuit.

Exporturile energetice românești se ridică la aproximativ 1,85 miliarde de euro anual, dintr-un total de 2,5 miliarde de euro exporturi totale către Republica Moldova.

Echilibru la importuri: La rândul ei, Republica Moldova exportă bunuri în valoare de circa 1,5 miliarde de euro către România.

Adevărul despre fondul de 100 de milioane de euro: Deși se discută intens despre fondul românesc destinat școlilor și proiectelor sociale, în realitate, în aproape două decenii au fost utilizați puțin peste 16 milioane de euro, proiectele fiind cofinanțate de partea moldovenească.

Beneficiile majore pentru economia României

Relația bilaterală aduce avantaje strategice și economice uriașe României, atât prin capitalul uman, cât și prin contractele obținute de companiile românești peste Prut.

Cele 3.000–4.000 de burse anuale acordate tinerilor basarabeni reprezintă o investiție directă în forța de muncă a României, majoritatea absolvenților alegând să rămână în țară.

Peste 200.000 de persoane originare din Republica Moldova trăiesc permanent în România, contribuind anual cu miliarde de euro la PIB-ul țării. Basarabenii au înființat peste 5.600 de întreprinderi în România și își exercită profesiile de manageri, ingineri, experți IT și medici de top.

Expansiunea marilor companii românești

Companiile românești câștigă contracte majore de infrastructură în Republica Moldova, finanțate de Guvernul de la Chișinău și de Uniunea Europeană.

Printre aceste proiecte profitabile se numără modernizarea infrastructurii energetice și a stațiilor de transformare pentru linia Vulcănești–Chișinău. Lucrări la Portul Giurgiulești și reabilitarea căii ferate. Construcția podului de la Ungheni, un proiect finanțat prin mecanismul european Connecting Europe Facility și programul SAFE, executat de firme românești.

O concluzie diplomatică: Frații nu își țin contabilitatea în public

Dincolo de cifre, Ion Sturza subliniază că retorica reproșurilor seamănă periculos de mult cu discursul istoric al Moscovei. Relația reală este una de interese economice și strategice reciproce, care se va amplifica odată cu avansarea Republicii Moldova spre integrarea europeană și cu reconstrucția Ucrainei.

Printr-o anecdotă din anul 1998, care îl are ca protagonist pe Traian Băsescu, Sturza amintește că tensiunile și reproșurile de suprafață pot apărea între parteneri. Însă, la fel ca între frați, micile dispute trebuie rezolvate constructiv, fără a recurge la amenințări publice sau la „contabilitatea dragostei”.