kremlin / sursa foto: dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Un oficial al Ministerului Afacerilor Externe din Rusia acuză existența unei campanii menite să influențeze opinia publică din Republica Moldova în favoarea unirii cu România. Iuri Pilipson, responsabil de relațiile Rusiei cu statele europene, susține că promovarea publică a acestui subiect ar urmări să creeze percepția că sprijinul pentru unirea celor două state este în creștere.
Rusia susține că cetățenii din Republica Moldova nu vor unirea
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat agenției ruse TASS. Oficialul rus afirmă că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu ar fi dispuși să renunțe la „identitatea sa națională” și la statalitate, însă nu a prezentat date sociologice din Republica Moldova care să susțină această concluzie.
În argumentația sa, Pilipson face trimitere la rezultatele recensământului populației desfășurat în Republica Moldova în 2024. Potrivit oficialului rus, 76,7% dintre cetățeni s-ar fi declarat moldoveni, în timp ce 8% s-ar fi identificat drept români. El susține că aceste cifre ar fi în contradicție cu unele cercetări sociologice realizate în România, care indică o creștere a sprijinului pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Câți moldoveni vor unirea, de fapt
Datele unui sondaj citat de TVR Info oferă însă o imagine diferită asupra nivelului de susținere. Cercetarea realizată în martie curent de Ates Research arată că, în cazul organizării unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, opțiunea „Da” ar obține între 55 și 58%.
În Republica Moldova, 44% dintre participanții la sondaj au declarat că ar vota „Da”, în timp ce în rândul diasporei proporția ajunge la 60,8%.
Studiul a fost realizat între 12 și 23 martie 2026 și a inclus 1.078 de cetățeni din 320 de localități. Potrivit rezultatelor, susținerea pentru unificare este mai ridicată în rândul alegătorilor pro-europeni și al diasporei, în timp ce persoanele aparținând minorităților etnice manifestă o reticență mai mare.
Cercetarea indică, de asemenea, diferențe importante în ceea ce privește raportarea la identitatea lingvistică. Limba română este declarată de 44,2% dintre respondenții din Moldova și de 72% dintre cei din diaspora, depășind ca preferință limba moldovenească.
Sursa foto: Ministerul Justiției
Ce a deranjat Rusia
Autorii cercetării susțin că diaspora este considerabil mai pro-română și mai bine informată și estimează că o campanie simplă de informare ar putea majora sprijinul pentru unificare cu până la 14 procente.
În paralel, publicația Stopfals atrage atenția asupra modului în care rezultatele Recensământului populației și al locuințelor din R. Moldova, desfășurat în 2024, au fost utilizate în spațiul public pentru promovarea unor narațiuni identitare manipulatorii.
Potrivit sursei, unele canale de Telegram și publicații pro-ruse au prezentat rezultatele recensământului drept o dovadă a „rezistenței Moldovei față de românizare” și a existenței unei „identități moldovenești distincte”. Alte surse au pus accentul pe ponderea limbii ruse sau pe caracterul multietnic al populației Republicii Moldova.
Astfel, aceleași date statistice au ajuns să fie utilizate pentru susținerea unor interpretări politice diferite, în contextul unei dezbateri tot mai intense privind identitatea Republicii Moldova și relația sa cu România.
Recomandările noastre
