Mirel Curea despre legătura USR cu serviciile secrete și minciuna prin omisiune din documentarul Recorder.

Cătălin Drulă USR. Sursa foto Inquam Photos / Gyozo Baghiu

În cadrul unei ediții recente a emisiunii Contrapunct, jurnaliștii Dan Andronic și Mirel Curea au analizat în detaliu criza profundă în care se află USR, pornind de la o postare critică a lui Valeriu Nicolae.

Discuția a evoluat rapid de la „activismul marxist” al liderilor USR către o critică acidă a modului în care presa de investigație, în special documentarul Recorder, ar manipula opinia publică prin omisiuni grave de ordin juridic. Ca un preludiu la atacul asupra independenței justiției.

Liderii „inventați” ai USR și eșecul modelului marxist

Dan Andronic a subliniat că USR trece printr-un moment de irelevanță politică, cauzat de o conducere care a funcționat mai degrabă ca un aparat de activiști decât ca un grup de lideri autentici. Pornind de la analiza lui Valeriu Nicolae, Andronic i-a enumerat pe cei opt lideri care „au distrus partidul”: Barna, Drulă, Ghinea, Viziteu, Mihaiu, Botoș, Moșteanu și Mălureanu.

„Este un partid de tip marxist în care acești oameni au jucat rolul unor activiști. Nu este un partid de leadership, ci bazat pe ideologie, unde liderul nu contează. Așa cum mureau secretarii generali în URSS la fiecare opt luni, așa mor și aceștia politic”, a explicat Dan Andronic.

Mirel Curea a plusat, susținând că biografiile acestor lideri au fost „confecționate” de serviciile de informații pentru a crea imaginea unor specialiști veniți de afară, când realitatea ar fi fost mult mai modestă: „Bulai vindea baloane în parc în Norvegia, iar Vlad Voiculescu s-a întors după 11 ani de facultate cu o chitanță de mână ce pare de la un depozit de cherestea”.

Gafa „Groenlanda” și rescrierea istoriei pe Facebook

Un punct culminant al emisiunii a fost ironizarea lui Radu Miruță, care, într-o tentativă de a părea un expert în apărare, a dezvoltat o teorie despre trimiterea trupelor române în Groenlanda prin invocarea Articolului 5 al NATO.

Dan Andronic a atras atenția asupra modului în care USR a încercat să „șteargă urmele” acestei gafe: „USR a luat emisiunea, a tăiat pasajul și a făcut un clip în care susțin că Miruță n-a zis ce a zis. Este modalitatea clasică de a rescrie istoria, exact cum făcea Stalin când îi ștergea pe cei lichidați din fotografii”.

Mirel Curea desființează documentarul Recorder

Trecând de la politic la juridic, Mirel Curea a lansat un atac dur la adresa documentarului Recorder privind prescripția dosarelor la Curtea de Apel București (CAB). Curea susține că investigația suferă de o „eroare fundamentală” care induce publicul în eroare cu privire la vina judecătorilor.

Mirel Curea a explicat că acuzația conform căreia judecătorii ar „scăpa” infractorii prin tergiversare este contrazisă de cifrele statistice reale, pe care jurnaliștii de investigație le-ar fi ignorat deliberat. „Documentarul Recorder afirmă că CAB îi scapă pe infractori prin tergiversare. Am scris un editorial cu cifre verificabile: 97% din dosarele care au ajuns la Curtea de Apel erau deja prescrise în momentul în care au fost trimise de procurori. Procurorii au trimis dosarele știind că fapta este prescrisă, doar pentru a scăpa de responsabilitate”, a declarat Mirel Curea.

Prescripția nu era împlinită în foarte puține cazuri

Potrivit lui Curea, documentarul Recorder a ignorat cele câteva cazuri care nu erau prescrise, unde judecătorii au acționat cu o celeritate neobișnuită. Chiar dacă termenele de prescripție în unele din dosare se împlineau în 9 zile, 3 luni sau 5 luni, procurorii trimițând dosarele foarte târziu. Eroarea fundamentală a presei, în opinia sa, este prezentarea prescripției ca pe o „manevră” a judecătorilor, când în realitate este consecința incompetenței sau a întârzierilor din faza de urmărire penală.

„Oamenii își imaginează că judecătorii aceștia stau și pândesc prescripția ca pe o reducere la mall. Nu, tată! Dacă vrei să înțelegi, trebuie să pui mâna pe carte sau să întrebi un specialist. Apelul la competență este o chestie străină românului”, a adăugat Curea.

De ce cred oamenii „minciunile propagandistice”

Dan Andronic a concluzionat că succesul acestui tip de documentare, în ciuda erorilor factuale semnalate, se bazează pe un mecanism psihologic studiat încă de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial: oamenii caută surse de informare care să le confirme propriile opinii preexistente.

Dacă publicul crede deja că justiția este coruptă, va accepta orice material care susține această idee, chiar dacă cifrele sunt distorsionate. Atât în politică (USR), cât și în anumite zone ale presei, „impactul prostiei este devastator”, susțin jurnaliștii.