Politica
Ministerul Muncii începe consultările pentru legea salarizării. Sindicatele și instituțiile publice, chemate la discuții
Dragoș Pîslaru. Sursă foto: gov.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale începe marți o serie de consultări privind proiectul noii Legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, după publicarea documentului în dezbatere publică. Reuniunile vor avea loc pe parcursul mai multor zile și vor include reprezentanți ai ministerelor, instituțiilor publice, sindicatelor și diferitelor familii ocupaționale din sistemul bugetar. Potrivit calendarului publicat de minister, discuțiile au caracter tehnic și consultativ și preced inițierea procesului legislativ în Parlament.
Ministerul Muncii, consultări cu sindicatele și instituțiile publice
Potrivit calendarului care însoțește proiectul de lege, întâlnirile organizate de Ministerul Muncii nu reprezintă proceduri oficiale de consultare publică, ci un proces de colectare a observațiilor înainte ca proiectul să intre în circuitul legislativ parlamentar.
„Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ aplicabil iniţierii şi adoptării actelor normative de către Guvern, ci reprezintă un demers tehnic şi instituţional de fundamentare şi colectare de observaţii, anterior înaintării proiectului în vederea iniţierii procesului legislativ parlamentar. Demersul are în vedere statutul actual al Guvernului, aflat în exercitarea interimară a atribuţiilor, cu competenţe limitate, precum şi necesitatea asigurării unei pregătiri adecvate a viitoarei propuneri legislative, prin dialog cu instituţiile şi sectoarele vizate de reglementare”, se menţionează în documentul publicat de minister.
Primele reuniuni sunt programate marți și vor reuni reprezentanți ai familiilor ocupaționale și ai confederațiilor sindicale reprezentative.
Miercuri sunt programate discuții cu reprezentanți ai Ministerul Sănătăţii și Ministerul Culturii, precum și cu federațiile sindicale din sănătate, asistență socială și cultură. Joi vor participa reprezentanți ai Ministerul Educaţiei şi Cercetării și ai sindicatelor din învățământ.
Ministerul Muncii. Sursă foto: Facebook
Discuțiile continuă cu reprezentanții din apărare, administrație și justiție
Vineri dimineață sunt programate consultări cu autoritățile și instituțiile finanțate integral din venituri proprii și cu federațiile sindicale reprezentative din aceste structuri.
Ulterior, Ministerul Muncii va avea întâlniri cu reprezentanți ai Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe și Serviciul de Pază şi Protecţie, alături de sindicatele din familia ocupațională Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională.
Consultările vor continua și săptămâna viitoare. Miercuri sunt programate întâlniri cu reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, precum și cu reprezentanți ai Ministerul Afacerilor Externe și ai sindicatelor din diplomație.
Ultima zi de consultări este programată joi, când sunt așteptați reprezentanți ai Ministerul Justiţiei, ai sindicatelor din justiție, precum și reprezentanți ai Parlamentul României și ai Administraţia Prezidenţială.
Cum va funcționa noua grilă de salarizare
Ministerul Muncii a publicat luni proiectul noii legi a salarizării, împreună cu grilele salariale și calendarul de implementare. Documentul prevede că raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul bugetar va fi de 1 la 8, iar valoarea de referință pentru anul 2027 va fi de 4.100 lei.
Conform proiectului, noua grilă va include 12 grade salariale, fiecare având un interval propriu de coeficienți. Astfel, gradul salarial 1 va avea coeficienți între 1 și 1,19, iar gradul salarial 12 va avea coeficienți între 6,50 și 8. Proiectul stabilește și reguli privind munca suplimentară. Orele lucrate peste program sau în zilele de sărbătoare legală vor fi compensate prin timp liber plătit în următoarele 60 de zile calendaristice sau, în anumite condiții, prin acordarea unui spor salarial.
Totodată, ordonatorii de credite vor putea acorda premii de performanță trimestrial, semestrial sau anual, în limita unui buget de maximum 4% din suma alocată salariilor de bază. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat luni, într-o conferință de presă, că noul proiect elimină 87 dintre cele 151 de sporuri existente în prezent în sistemul bugetar. Documentul mai prevede că angajații din sectorul public ale căror venituri vor scădea după aplicarea noii legi vor primi o diferență salarială tranzitorie, acordată lunar până la 31 decembrie 2031.
Cum vor fi calculate veniturile bugetarilor
Practic, fiecare funcție din sistemul public primește un coeficient de salarizare. Salariul final se obține prin înmulțirea acelui coeficient cu valoarea de referință stabilită anual de Guvern.
Una dintre cele mai importante schimbări este reducerea diferenței dintre salariile mici și cele foarte mari din sistemul public. Potrivit proiectului, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu va fi de maximum 1 la 8. În legea actuală, raportul este de 1 la 12. Legea introduce grade salariale, de la cele mai mici funcții până la cele aflate în vârful administrației. Funcțiile vor fi evaluate după mai multe criterii:
- nivelul de responsabilitate,
- complexitatea muncii,
- experiența,
- puterea de decizie,
- coordonarea altor angajați,
- condițiile de muncă.
Cine se află în topul noii grile de salarizare
Anexele proiectului arată că în vârful noii grile salariale rămân funcțiile importante din Justiție, Sănătate, Educație și administrația centrală.
În gradul salarial 10 apar:
- secretarii generali din administrația centrală,
- rectorii,
- directorii medicali,
- managerii de spitale,
- judecătorii și procurorii cu peste 20 de ani vechime,
- directori generali și șefi din instituțiile centrale.
Medicii primari și profesorii universitari cu experiență mare sunt încadrați în gradul 9, aproape de vârful sistemului. Tot în zona superioară apar: grefierii șefi, experții criminaliști, auditorii superiori, inspectorii superiori, directorii executivi din administrație.
La polul opus, printre funcțiile aflate la baza grilei salariale sunt: casierii, paznicii, îngrijitorii, șoferii, spălătoresele, brancardierii, muncitorii calificați.
Legea salarizării plafonează veniturile magistraților
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale proiectului vizează veniturile magistraților. Ministrul Muncii a anunțat că acestea vor fi plafonate, după ce în ultimii ani numeroși judecători și procurori au obținut majorări salariale prin hotărâri judecătorești.
„Judecătorii și-au crescut veniturile mult peste grilă prin decizii judecătorești”, a declarat Dragoș Pîslaru.
În noua ierarhie salarială, judecătorii și procurorii cu peste 20 de ani vechime rămân în gradul salarial 10, ceea ce îi menține printre cei mai bine plătiți angajați ai statului.
Recomandările noastre
