Dragoș Pîslaru. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat, luni, la Palatul Victoria, că partidele au ajuns la un acord privind principalele direcții ale reformei. Proiectul noii Legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost lansat luni în consultare publică de Ministerul Muncii. Documentul prevede un nou sistem de calcul al veniturilor, limitarea sporurilor și eliminarea discrepanțelor salariale din sectorul public.
Legea salarizării va merge în Parlament
Ministerul Muncii a lansat în consultare publică proiectul noii Legi a salarizării, care include grilele de salarizare și calendarul de aplicare. Potrivit instituției, documentul urmează să fie transmis Parlamentului pentru demararea procedurii legislative.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat, luni, la Palatul Victoria, că partidele au ajuns la un acord privind principalele direcții ale reformei.
„Au agreat acel plafon maxim pe care ni-l permitem, deci, de la 166 de miliarde de lei, cât avem în prezent, să nu putem depăși 174 de miliarde de lei anul viitor, deci 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă. Au agreat ideea aceasta centrală, pe care vreau să insist și să o repet, că salariile nu scad – mai clar, protecția veniturilor, ca principiu clar, niciun venit nu va scădea (…). Au agreat încă un lucru, care mi se pare foarte important, și anume că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vom adopta întreaga lege deodată și într-un mod unitar, neexistând excepții sau lucruri care să se adopte separat de către famiile ocupaționale”, a declarat ministrul.
Acesta a mai precizat că reforma urmărește corectarea problemelor apărute după aplicarea legislației din 2017 și susține introducerea unui sistem unitar pentru toate familiile ocupaționale.
Legea salarizării explicată de Dragoș Pîslaru
Potrivit ministrului interimar al Muncii, legea salarizării se bazează pe mai multe direcții considerate esențiale pentru reorganizarea salarizării în sectorul public.
„Suntem într-un moment bun, în care avem un acord politic negociat de Administrația prezidențială, pentru a fi siguri că proiectul va fi adoptate. Noi azi încercăm să reparăm o legislație adoptată în 2017, care în principiu nu era rea ca lege. Niciun venit nu va scădea. Avem nevoie de o implementare unitară. Întreaga legea va fi adoptată unitar, nu vor fi excepții.
Sunt 6 lucruri esențiale. Primul lucru clar e muncă de valoare egală, salarizare egală. Al doilea lucru e legat de predictibilitate și sustenabilitate: cât îți permiți legat de angajamentul bugetar. Al treilea lucru esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit este cum susții debutanții și cum îi motivezi. Alt lucru esențial ține de performanță și responsabilitate. Apoi este vorba de un sistem unitar mai clar și predictibil.
Pe partea legată de discrepanțe salariale nejustificate: discutăm de același tip de poziții și putem vedea variața extrem de mare de la 17 mii la 32 de mii de exemplu pentru aceleași funcții în administrație. E foarte important să înțelegem partea de echitate”, a mai spus Dragoș Pîslaru.
Bani. Sursa foto: Arhiva EVZ
„Zona de sporuri a devenit un fel de sport național”
„Din cauza faptului că era greu să intervii pe salariile de bază, pentru că trebuia să modifici legea 153, s-a marșat foarte mult pe sporuri – și știți că zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România (…). În momentul de față în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri. Noi ce am făcut, prin acest proiect pe care îl prezentăm, este să eliminăm 87 din aceste sporuri, deci 87 din 151 înseamnă o reducere de aproape 57%”, a precizat el.
Cum vor fi calculate salariile
Noua lege introduce un salariu de referință estimat între 4.100 și 4.300 de lei, în baza căruia vor fi stabilite veniturile din sistemul public prin aplicarea unor coeficienți diferențiați. Indemnizația președintelui României ar urma să fie raportată la coeficientul 8, în timp ce pentru premier, miniștri și celelalte categorii de bugetari vor exista coeficienți distincti.
Unul dintre obiectivele asumate prin proiect este reducerea diferențelor salariale dintre instituții și limitarea sporurilor acordate în sectorul public. Aproximativ 30 de sporuri ar urma să fie eliminate, iar instituțiile vor avea un plafon clar privind valoarea totală a acestora, în funcție de bugetul disponibil.
Conform acordului politic semnat de PSD, PNL, USR și UDMR, legea trebuie adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Administrația Prezidențială a transmis că reforma reprezintă un jalon important din PNRR, cu termen de implementare la 1 iulie 2026.
Sindicatele contestă proiectul
Guvernul motivează necesitatea reformei prin presiunea asupra bugetului public. În prezent, cheltuielile anuale cu salariile din sistemul bugetar sunt de aproximativ 166 de miliarde de lei, iar în sectorul public sunt ocupate circa 1,28 milioane de posturi. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că eventualele majorări salariale mai consistente pot fi susținute doar prin reducerea cheltuielilor statului și reorganizarea aparatului bugetar.
„Dacă se doresc corecții mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice”, a declarat Ilie Bolojan.
Proiectul este contestat de Sindicatul Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual. Reprezentanții SNPPC cer amânarea noii legi până la aplicarea integrală a actualei Legi-cadru 153/2017 și avertizează că vor folosi toate mijloacele legale pentru a bloca noul sistem de salarizare.
Potrivit sindicaliștilor, formula bazată pe coeficienți și limitarea componentei variabile a veniturilor ar putea accentua problemele existente și reduce diferențele salariale dintre funcții.
Recomandările noastre
