Medici. Sursa foto: pixabay.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete critică proiectul noii legi a salarizării pregătit de Ministerul Muncii, condus interimar de Dragoș Pîslaru, despre care afirmă că a fost „un dezastru”. Rogobete susține că, în cazul personalului medical, noua lege trebuie să protejeze veniturile, să prevadă plata corectă a gărzilor și să permită angajări acolo unde există deficit de personal.
„Tot ce am cerut a fost ca niciun venit să nu scadă. Din păcate, proiectul pe care l-ați pregătit pentru legea salarizării a fost un dezastru. O nouă lege a salarizării care reduce veniturile personalului medical, personalului din învățământ, din apărare, din ordine și siguranță nu a putut fi acceptată”, a transmis Alexandru Rogobete.
Rogobete: „Soluția nu este să tăiem, ci să construim mai bine”
Fostul ministru afirmă că reforma salarizării din sănătate trebuie construită pornind de la mai multe principii.
„Noua lege a salarizării în sănătate trebuie construită pe principii clare: venituri protejate, gărzi plătite corect, angajări unde există deficit și echitate. Soluția nu este să tăiem, ci să construim mai bine”, a declarat Rogobete.
Criticile sale vizează proiectul pregătit la Ministerul Muncii, în condițiile în care forma viitoarei legi a salarizării a fost negociată timp de mai multe luni între partidele din fosta coaliție.
Pîslaru susține necesitatea unei legi unitare
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, declara anterior că adoptarea unei legi a salarizării unitare este soluția potrivită pentru România și că reforma nu ar trebui adoptată doar pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR.
Pîslaru a precizat că, potrivit regulilor PNRR, orice măsură care depășea data de 31 august nu mai avea șanse să fie decontată în cadrul jalonului respectiv. El a afirmat însă că urma să solicite clarificări Comisiei Europene cu privire la eventualul impact al adoptării ulterioare a legii.
Legea salarizării reprezenta un jalon PNRR de care erau legate 770 de milioane de euro. În august, Pîslaru spunea că termenul de 31 august reprezenta ultima șansă pentru ca reforma să fie adoptată și promulgată în termen.
România a pierdut jalonul de 770 de milioane de euro
Pe 26 august, președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării. Partidele și-au asumat împreună pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR și au convenit ca legea să fie adoptată până la sfârșitul anului.
Președintele a precizat că proiectul era aproape finalizat din punct de vedere tehnic, însă partidele nu ajunseseră la un acord privind modul în care urma să fie distribuită anvelopa salarială între diferitele categorii de angajați din sectorul bugetar.
Disputa privind nivelul cheltuielilor salariale
Legea salarizării a generat divergențe între partidele fostei coaliții și în privința anvelopei salariale.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că PNRR nu poate fi folosit pentru a determina Parlamentul să voteze „orice lege”, indiferent de efectele acesteia, și a acuzat Guvernul că nu a reușit să elaboreze un proiect „bun” și „echitabil”.
De cealaltă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că PNL a încercat să ajungă la un acord și a acuzat PSD că a modificat succesiv nivelul anvelopei salariale acceptate în negocieri.
Bolojan afirma că fostul ministru al Muncii Florin Manole lăsase un proiect cu o anvelopă de 15,5 miliarde de lei, considerată de el nesustenabilă pentru buget, după care fusese convenită o variantă de 8 miliarde de lei. Potrivit premierului interimar, PSD a revenit ulterior cu o propunere de 12 miliarde de lei.
Pe 26 august, Nicușor Dan a transmis că noua lege trebuie adoptată până la sfârșitul anului și să respecte anvelopa salarială convenită cu Comisia Europeană.
Recomandările noastre
