Salariile demnitarilor cresc prin noua lege a salarizării. Dragoș Pîslaru și-a calculat venitul în fața jurnaliștilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Salariile demnitarilor ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării unitare, iar ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că indemnizația unui ministru ar putea fi majorată cu aproximativ 2.500 de lei. Oficialul a explicat luni că noua grilă de salarizare se bazează pe un sistem de coeficienți stabilit între funcțiile din stat și a susținut că Executivul încearcă să evite aplicarea imediată a acestor majorări, în contextul presiunilor bugetare și al măsurilor de austeritate.

Cum explică ministrul creșterile pentru demnitari

Întrebat care vor fi majorările pentru miniștri și parlamentari în noua lege a salarizării, Dragoș Pîslaru a afirmat că nivelurile salariale nu au fost stabilite „cu mâna”, ci printr-un mecanism de echivalare între funcțiile publice.

„Noi nu am aşezat în acest proiect remuneraţia pentru vreo categorie cu mâna. Deci a fost o echivalare de coeficient şi, practic, în grilă s-a plecat de la o raportare de funcţii echivalente şi în acea raportare de funcţii echivalente au fost încadraţi şi demnitarii. Ca să vă răspund, însă, punctual, este vorba de o încadrare de la 1 la 8 cu preşedintele, pe cea mai înaltă funcţie şi, practic, noi avem în acest moment pe grila care ţine de demnitari, preşedintele Senatului, Camera Deputaţilor, 7,50”, a spus el.

Ministrul interimar al Muncii a susținut că noua grilă urmărește o așezare unitară a salariilor în sistemul public și a respins ideea că anumite categorii ar fi favorizate.

Noi stenograme din dosarul procurorilor arestați de la Constanța. „Să-i spună de prietenul din Constanța, prietenul nostru comun! …Domnul ministru știe!”

Antrenor nou la Rapid. Victor Angelescu: Ne-am înțeles, am vorbit și cu domnul Șucu

„Vreau doar să asigur românii că nu este vorba despre faptul că există vreo grilă care creşte în mod subiectiv faţă de altă grilă, că ar trebui să înţelegem că sistemul de echivalenţe face ca, până la urmă, în administraţia publică să ai preşedintele care ar trebui, teoretic, fiind cea mai înaltă funcţie în stat, să fie remunerat la cel mai înalt nivel în stat şi că, tocmai prin aşezarea coeficienţilor în acest interval de 1 la 8, trebuie să-i pui şi pe ceilalţi undeva în grilă. Deci nu este vorba de ceva în acest sens”, a mai spus el.

Dragoș Pîslaru a calculat în fața jurnaliștilor ce salariu va avea

Întrebat cu cât i-ar creşte salariul, Pîslaru a răspuns: "Pentru salariul meu de ministru, creşterea ar fi de 22%, o creştere de 2.500 de lei."

Oficialul a afirmat că Guvernul încearcă să găsească soluții pentru amânarea sau aplicarea etapizată a acestor creșteri, în condițiile în care România se confruntă cu presiuni bugetare și măsuri de reducere a cheltuielilor publice. Potrivit ministrului, există discuții cu Comisia Europeană privind posibilitatea înghețării temporare a majorărilor pentru demnitari sau aplicarea lor graduală în perioada 2027–2028.

Dragoș Pîslaru respinge comparațiile între profesori, medici și politicieni

Întrebat care ar fi creşterea pentru un profesor debutant, ministrul a declarat că noua lege nu trebuie privită doar prin prisma majorărilor salariale, ci ca o reformă care încearcă să corecteze dezechilibrele dintre diferitele familii ocupaționale.

„Acest echilibru pe care îl faceţi dumneavoastră pleacă de la o premiză greşită. Nu discutăm de o lege a salarizării care se concentrează pe creştere. Discutăm de o reaşezare echitabilă a grilelor de salarizare. Această legislaţie pune în ordine o salarizare care a fost desfăcută pe familii ocupaţionale şi care nu mai are corelaţiile de rigoare. În acest moment trebuie să ne uităm la faptul că în sistemul de educaţie există nişte corecţii de echitate care sunt importante pe funcţiile pe care le-am arătat şi care sunt pentru sistemul de educaţie. A face comparaţie cu sistemul de educaţie cu alt sistem, altă familie ocupaţională, este un lucru care nu are nimic la bază, decât doar sunt tărâte nişte categorii profesionale unele între celelalte. Fiecare categorie are în statul român, în modul de desfăşurare a administraţiei, un anumit tip de aşezare".

Ministrul a continuat și a respins comparațiile directe între veniturile demnitarilor și cele ale profesorilor sau medicilor.

"Deci nu este vorba că comparăm cât câştigă un doctor cu cât câştigă un ministru sau cât câştigă un profesor cu cât câştigă un parlamentar. Există o evaluare obiectivă făcută tehnic, nu politic, pe cum anume se aşează, într-un sistem de salarizare modern", a mai spus el.

Pîslaru a declarat și că în cazul unor instituții exceptate de la legea salarizării, precum ASF, ANCOM sau ANRE, discuțiile privind includerea acestora într-un sistem unitar rămân deschise.

Ce se întâmplă cu sporurile și indemnizația de hrană

Ministrul interimar al Muncii a declarat că indemnizația de hrană ar urma să fie inclusă în salariul de bază și să dispară ca beneficiu separat în noua lege a salarizării.

"Este foarte simplu. Indemnizaţia de hrană este un spor de care, în mod normal, cineva care are un salariu bun nu ar avea nevoie, deci ar trebui să fii bine plătit, să-ţi permiţi să-ţi plăteşti, să poţi să îţi cumperi de mâncare din banii pe care ai în salariul de bază", a subliniat el.

Pîslaru a explicat că această indemnizație a fost introdusă într-o perioadă în care salariile din administrație erau mai mici și că noua lege urmărește integrarea acestor beneficii în salariul de bază.

"În acest moment creştem salariile de bază, cu tot cu cât era indemnizaţia de hrană, deci practic o includem, ca persoana din administraţie să aibă un salariu mai mare, din care să-şi permită să-şi cumpere de mâncare. Ca să fie foarte clar, nu e chestia că dacă aveai înainte această indemnizaţie, o poţi cere din nou, peste salariul actual. Deci, odată ce desfiinţezi structura de sporuri, o reaşezi, tai 56% din sporurile astea, ele nu mai există. Deci să nu mai avem impresia că le reinventăm după aia, peste. Asta înseamnă salarizare unitară. Ai o structură unitară, salariile de bază crescute şi un număr redus de sporuri. Majoritatea sunt în sistemul medical", a mai afirmat el.

Sporurile speciale vor rămâne doar pentru anumite profesii

Ministrul a declarat că sporurile speciale vor rămâne doar pentru anumite profesii unde există activități cu grad ridicat de complexitate, oferind ca exemplu medicii neurochirurgi.

"E un spor pe care nu avem cum să-l eliminăm, pentru că nu toată lumea e neurochirurg şi există o normare a activităţii inclusiv în sistemul medical, o recunoaştere a complexităţii operaţiilor şi aşa mai departe. Dar, cumva, ca regulă generală au rămas lucruri care sunt foarte specifice anumitor profesii şi nu chestiunile generale. Şi generale au rămas sporuri de performanţă", a subliniat ministrul.