Cum explică Dragoș Pîslaru scăderea salariilor magistraților: Știu că o să avem dezbateri aprinse

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Noua lege a salarizării urmărește „aducerea echității în sistem”, iar în cazul judecătorilor există diferențe între grila unică și veniturile aflate în prezent în plată, a anunțat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Oficialul a afirmat că, potrivit calculelor prezentate de minister, salariile totale ale magistraților au crescut în timp „pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă”, iar noul proiect menține salariul de bază, însă indică o reducere de 16% a sumelor aflate acum în plată, de la 22.907 lei la 19.268 lei.

Dragoș Pîslaru: „Acest proiect nu este unul de creștere a salariilor”

Ministrul interimar al Muncii a afirmat că proiectul noii legi a salarizării nu urmărește majorări generale pentru bugetari, ci o reașezare a sistemului de plată.

„Acest proiect de reformă nu este un proiect de creştere a salariilor bugetarilor, este un proiect de aducere a echităţii în sistem şi ajustare”, a spus ministrul interimar al Muncii într-o conferinţă de presă.

Dragoș Pîslaru a susținut că în sistemul judiciar s-a ajuns la diferențe importante între nivelul prevăzut în grila unică și veniturile efectiv încasate.

Noi stenograme din dosarul procurorilor arestați de la Constanța. „Să-i spună de prietenul din Constanța, prietenul nostru comun! …Domnul ministru știe!”

Antrenor nou la Rapid. Victor Angelescu: Ne-am înțeles, am vorbit și cu domnul Șucu

„Judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă. O spun din capul locului, pentru că ştiu că o să avem în continuare nişte dezbateri aprinse pe acest subiect”, a declarat ministrul.

Sursa foto: Consiliul Superior al magistraturii

Dragoș Pîslaru: Executivul are prerogativa privind bugetul salarial

În declarațiile sale, ministrul a afirmat că Guvernul este instituția care stabilește limitele bugetului salarial din sectorul public.

„Există o singură putere în stat, care poate pune pe masă cât trebuie să fie bugetul şi cât poate să fie bugetarea în salariul public. Este recunoscut în toate materialele, analizele constituţionale, că singura prerogativă a executivului în echilibrul puterilor în stat este partea de buget şi de buget salarial. Este singura prerogativă nediscutabilă de nimeni”, a spus Pîslaru.

Acesta a afirmat că actualul nivel al veniturilor din sistemul judiciar nu a fost stabilit direct prin legislația salarizării.

„Cu toate acestea, deşi nu a existat o legislaţie care să ducă salariile judecătorilor la nivelul de astăzi, în plată, au existat hotărâri judecătoreşti şi decizii pe care le-au avut ordonatorii de credit, care au dus lucrurile la nivelul respectiv”, a declarat ministrul.

Diferențe între grila unică și veniturile aflate în plată

Ministrul interimar al Muncii a precizat că proiectul de lege păstrează salariul de bază prevăzut în grilă, însă există diferențe între acesta și veniturile totale încasate în prezent.

„Există în acest moment o discrepanţă între nivelul în plată şi nivelul unde ar trebui să fie în grila unitară de salarizare”, a afirmat Pîslaru.

Oficialul a explicat că reducerea menționată de minister vizează veniturile totale aflate în prezent în plată, nu salariul de bază.

„Menţinem salariul de bază, deci nu există vreo modificare acolo, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanţă, are o scădere semnificativă de 16%, vorbesc în mediană, de la 22.907 la 19.268”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, sumele aflate deja în plată nu vor putea fi reduse imediat, din cauza principiului drepturilor câștigate.

„Nu vom putea să diminuăm valoarea în plată pentru că este, repet, teoria dreptului câştigat şi se ajunge în instanţă instantaneu, dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grile deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală, care le va rămâne până când vor fi prinşi în spate de creşterea valorii de referinţă, a economiei şi a modului în care se dezvoltă lucrurile”, a explicat Dragoș Pîslaru.